Sfincterotomie endoscopică după MRCP vs ERCP

Abstract

Introducere: Sfincterotomia endoscopică (SE) și alte intervenții endoscopice pe sistemul biliopancreatic necesită vizualizarea calitativă a căilor biliare și pancreatice. Standardul radiologic la așa gen de intervenții endoscopice din start (1972) a devenit Colangiopancreatografie retrogradă endoscopică (CPGRE). În același timp, contrastarea retrogradă a căilor biliopancreatice a fost condusă de un număr sporit de complicații – pancreatita și colangita. Apariția metodelor neinvazive de vizualizare MRCP – Colangiopancreatografie prin rezonanța magneticonucleară a adus schimbarea strategiei intervențiilor endoscopice, și a permis scăderea evidentă ratei de complicații. Materiale și metode: Au fost analizate complicațiile specifice - pancreatita, colangita postoperatorie după sfincterotomie endoscopică la 2664 pacienți operați în patru perioade consecutive I. 1992 – 1997,- 712 pacienți, când CPGRE s-a efectuat ca examen obligatoriu la SE; II. 1998 – 2005, - 832 pacienți cu CPGRE la 317 (38 %) cu indicații absolute, - calculi invizibili, anomalii biliopancreatice, obstrucții proximale etc. III. 2006 – 2014, - 586 pacienți, dintre care CPGRE – la 112 (19,2%), unde MRCP nu a fost efectuată din diferite condiții organizatorice sau tehnice. IV. 2015 – 2019, - 434 pacienți, unde SE a fost efectuată la 392 (90,3%) după MRCP preventivă, dar CPGRE – în 24 (5,5%) cazuri. Rezultatele: Rata complicațiilor specifice a constituit în Grupa I – 65 (9,2%), Grupa II – 54 (6,5%), Grupa III – 26 (4,5%), Grupa IV – 12 (2,8%). S-a observat o diferența semnificativă de complicații specifice după SE, legată de schimbare schimbarea evolutivă a strategiei chirurgicale. Concluzii: 1.MRCP preventivă la pacienți, care necesită SE este o examinare imagistică preferabilă, și permite o scădere evidentă ratei de complicații specifice. 2.CPGRE poate fi aplicată ca o metodă suplimentară, preponderent la indicații absolute.

Introduction: Endoscopic sphincterotomy (SE) and other endoscopic interventions on the biliopancreatic system require qualitative visualization of the biliary tree and pancreatic duct. The radiological standard for such endoscopic interventions from the beginning (1972) became ERCP. At the same time, the retrograde contrast of biliopancreatic ducts was driven by a growing number of complications - pancreatitis and cholangitis. The developing of non-invasive MRCP visualization methods - Nuclear Magnetic Resonance Cholangiopancreatography brought about a change in the strategy of endoscopic interventions, and the possibility of a marked decrease in the rate of complications. Materials and Methods: Specific complications - pancreatitis, postoperative cholangitis after endoscopic sphincterotomy were analyzed in 2,664 patients operated in four consecutive periods. I. 1992 - 1997, - 712 patients, when ERCP performed the radiological examination in SE; II. 1998 - 2005, - 832 patients with ERCP at 317 (38%) with absolute indications, - invisible calculi, biliopancreatic abnormalities, proximal obstructions, etc. III. 2006 - 2014, - 586 patients, of which ERCP - 112 (19.2%), where MRCP was not performed under different organizational or technical conditions. IV. 2015 - 2019, - 434 patients, where the SE was performed at 392 (90.3%) after preventive MRCP, but ERCP- in 24 (5.5%) cases. Results: The rate of specific complications was in Group I - 65 (9.2%), Group II - 54 (6.5%), Group III - 26 (4.5%), Group IV – 12 (2,8%). There was a significant difference in specific complications after the SE, related to changing the evolutionary change in surgical strategy. Conclusions: 1.Preventive MRCP in patients which require a preferable imaging examination, and allows for an obvious decrease in the rate of specific complications. 2. ERCP. can be applied as a supplementary method, mostly to absolute indications.