Dilatarea endoscopică în tratamentul și profilaxia stricturilor esofagiene la nou născuți operați pentru atrezie de esofag

Abstract

Introducere: Restabilirea tranzitului esofagian după plastia chirurgicală esofagiană este subiect recunoscut. Material și metode: Studiul a cuprins 16 copii cu vârsta: două zile de la naștere și șase ani, spitalizați si operați de atrezie de esofag în clinica chirurgie pediatrică IMșiC în perioada 2012-2018. Dilatatoarele folosite: balonașe și bujii Savary-Gilliard. Rezultate: În perioada preoperatorie endoscopic a fost constatată discontinuitatea esofagului cu, sau fără, prezența fistulei esolaringo-traheală. Postoperator s-a remarcat: restrângerea segmentelor individuale ale esofagului și imposibilitatea consecutivă a depașirii stricturii cu endoscopul corespunzător dimensiunilor esofagului; bride mucosale; fire restante; corpi străini. Localizarea și extensia stricturii de la gingii, datorită tehnologiei operațiilor a fost unică la toți pacienții. Stricturile au avut următoarele dimensiuni de apertură: până la 9 mm– 3 copii, 6-7 mm – 8, 4-5 mm - 4 si 2 mm – un copil. La o sesiune pacienții au suportat 3-5 dilatări. Dinamică pozitivă s-a înregistrat la toți copiii. Concluzii: Endoscopia evaluează diferențiat rezultatele plastiei chirurgicale esofagiene, determină tratamentul endoluminal al stricturii anastomozei. Pacienții cu atrezie de esofag operați, necesită dispanserizare în primul an de viața, pentru depistarea posibililor complicații – stenoza anastomozei, incompetență joncțională, refluxul gastro-esofagian. Strictura anastomozei trebuie dilatată sub control vizual, urmată de dilatări de susținere, după necesitate.

Introduction: Restoring esophageal transit after esophageal surgery is a recognized issue. Material and Methods: Study includes 16 children aged from two days to six years, operated for esophagus atresia during 2012-2018 years. Used dilators: balloons and Savary-Gillard bougies. Results: Endoscopy revealed discontinuity of the esophagus, the presence or not of eso-laryngo-tracheal fistula. It was noted: the restriction of the individual segments of the esophagus and the consequent impossibility to overpass stricture with the corresponding endoscope; mucous membranes; residual threads; foreign bodies. The location and extension of stinging from the gums due to the operation technology was unique in all patients. The stricture had the following aperture dimensions: up to 9 mm - 3 children, 6-7 mm - 8, 4-5 mm - 4 and 2 mm - one. At one session the patients underwent 3-5 dilations. Positive dynamics was recorded in all children. Conclusions: Endoscopy evaluates the results of surgical esophageal plasty, makes available the endoluminal treatment of anastomosis strictures. Patients with operated esophagus atresia require first-year dispanserization for detection of possible complications - anastomosis stenosis, junctional incompetence, gastro-esophageal reflux. Anastomotic strictures should be dilated under visual control, followed by maintaining dilations.