|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Arta Medica
- Arta Medica 2009
- Arta Medica Vol. 36 No 3, 2009 supliment
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/10580
Title: | Experienţa de 30 de ani în tratamentul insuficienţei renale acute |
Authors: | Tănase, Adrian Cepoida, Petru |
Issue Date: | 2009 |
Publisher: | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
Citation: | TĂNASE, Adrian, CEPOIDA, Petru. Experienţa de 30 de ani în tratamentul insuficienţei renale acute. In: Arta Medica. 2009, nr. 3(36), supl. Congresul II Internaţional al SARRM, pp. 74-75. ISSN 1810-1852. |
Abstract: | Introducere
Insuficienţa renală acută (IRA) este o alterare rapidă a funcţiei renale, care duce la retenţia azotată, dereglări hidro-electrolitice
şi acido-bazice. Incidenţa IRA variază semnificativ în funcţie de circumstanţele clinice în care această complicaţie gravă a fost
înregistrată şi studiată, fapt ce a şi determinat scopul şi obiectivele acestei lucrări.
Scopul
Studierea rezultatelor tratamentului IRA în Centrul de Dializă şi Transplant renal al IMSP SCR pe parcursul ultimilor 30 de
ani.
Rezultate şi concluzii
Cauzele principale ale IRA au inclus: intoxicaţiile exogene – 81 (15,6%) cazuri, şoc de etiologie diversă, inclusiv hemoragii
obstetrico-ginecologice, sepsis şi peritonite – 167 (32,1%) cazuri, pierderi masive de lichide cu dezvoltarea dereglărilor echilibrului
hidro-electrolitic – 48 (9,2%), nefrite acute medicamentoase – 48 (9,2%), IRA postrenală (urologică) - 33 (6,3%). Alte cauze ale
IRA au fost înregistrate la circa 30% din pacienţi. Tratamentul conservator a fost aplicat la 117 (22,5%) pacienţi, iar metodele de
substituţie a funcţiei renale – la 403 (77,5%) pacienţi, inclusiv: hemodializa (68,75%), hemosorbţia (17,67%), dializa peritoneală
(7,11%), hemodiafiltrarea (3,01%), plazmafereza (1,72%). Stadiul de oligoanurie a durat de la 0 până la 156 de zile (media 11,6 ±
13,8 zile), stadiul de poliurie a durat până la 40 de zile (media 12,36 ± 7,5 zile). IRA fără oligoanurie a decurs la 20 (3,8%) pacienţi.
Au fost înregistrate următoarele complicaţii de bază: hepatită toxică – 19,7%, pneumonie – 18,1%, hemoragii secundare – 14,2%,
procese septice secundare – 8,7%, edem pulmonar – 4%. Letalitatea medie în lotul studiat a constituit 27,7% (144 pacienţi). IRA
în cadrul diferitor forme de şoc şi intoxicaţii exogene a cauzat circa 70% din toate decesele înregistrate. Experienţa Centrului de
Dializă a SCR a demonstrat, că IRA este o patologie extrem de gravă, afectează preponderent persoanele apte de muncă (80%), fiind
cauzată în 50% de intoxicaţii exogene, şoc de etiologie diversă, sepsis şi complicaţii septico-purulente. Aceşti factori au condiţionat
peste 70% din decesele înregistrate. IRC terminală ca consecinţa IRA s-a dezvoltat la 4% din pacienţi. În ultimul timp s-a majorat
ponderea IRA în urma nefritelor tubulo-interstiţiale acute medicamentoase. |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/10580 |
ISSN: | 1810-1852 |
Appears in Collections: | Arta Medica Vol. 36 No 3, 2009 supliment
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|