|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină 2018
- Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 1-2 (75-76) / 2018
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/1341
Title: | Analiza epidemiologică a izbucnirii epidemice nosocomiale de origine rotavirală într-o instituţie medicală cu profil pediatric |
Authors: | Kanat, Veronica Apostolova, Larisa Bălan, Elena Cotelea, Adrian |
Issue Date: | 2018 |
Publisher: | Asociația Obștească "Economie, Management și Psihologie în Medicină" din Republica Moldova |
Citation: | KANAT, Veronica; APOSTOLOVA, Larisa; BALAN, Elena, COTELEA, Adrian. Analiza epidemiologică a izbucnirii epidemice nosocomiale de origine rotavirală într-o instituţie medicală cu profil pediatric. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2018, nr. 1-2(75-76), pp. 51-54. ISSN 1729-8687. |
Abstract: | Introducere
Infecţia cu rotavirus este cea mai frecventă
boală diareică acută (BDA) severă la sugari şi copiii
mici [1, 5]. Anual, pe glob se infectează peste 125
milioane de copii cu vârsta mai mică de cinci ani.
Anual, în toată lumea, infecţia cu rotavirus este cauza
de deces a aproximativ 600.000 copii. Infecţia este
mai frecventă în lunile reci ale anului, morbiditatea
este de obicei sporadică, dar pot să apară izbucniri
epidemice în colectivităţile de copii [5, 7].
După o perioadă de incubaţie de aproximativ
două zile, infecţia se manifestă prin: vărsături, diaree
apoasă, febră, dureri abdominale. Imunitatea este
incomplet formată, astfel infecţia poate să reapară,
dar cu o severitate diminuată faţă de primul epizod.
Boala este mai severă la copiii cu vârsta între 3 şi 24
luni. Sub vârsta de trei luni, sugarii au o protecţie prin
anticorpii transmişi transplacentar şi prin alimentaţia
naturală [2, 4]. Obiectivele studiului
1. Analiza cauzelor şi a condiţiilor care au generat izbucnirea epidemică nosocomială.
2. Evidenţierea factorului etiologic al cazurilor
de boală diareică acută implicate în izbucnirea epidemică nosocomială.
3. Estimarea nivelului de respectare a regimului
antiepidemic în cadrul instituţiei medicale.
4. Elaborarea unui şir de măsuri antiepidemice
şi de ordin profilactic pentru stoparea şi lichidarea
izbucnirii epidemice.
Material şi metode de cercetare
Studiul a fost realizat în baza datelor obţinute în
cadrul investigaţiilor epidemiologice şi de laborator
ale pacienţilor implicaţi într-o izbucnire epidemică nosocomială cu BDA de origine rotavirală. Izbucnirea epidemică a avut loc în perioada 17.02.2016 – 1.03.2016,
în cadrul IMSP Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr.
1, cu implicarea a opt copii aflaţi la tratament şi îngrijiri
medicale cu diferite patologii somatice. Investigaţia epidemiologică a fost realizată de
către specialiştii Centrului de Sănătate Publică (CSP)
din mun. Chişinău. În studiu a fost utilizată metoda
epidemiologică de investigaţie, bazată pe rezultatele
cercetărilor microbiologice de laborator.
Rezultate obţinute şi discuţii
În perioadă 17.02.2016 – 1.03.2016, la CSP
din mun. Chişinău au fost semnalate opt cazuri de
boală diareică acută, depistate la pacienţii spitalizaţi în IMSP Spitalul Clinic Municipal pentru Copii
nr. 1. Rezultatele investigaţiei epidemiologice au
arătat că toţi pacienţii au fost spitalizaţi în perioada
10.02.2016 – 23.02.2016 în secţia nr. 3 Boli acute ale
aparatului respirator şi în secţia Reanimare. Din totalul
de pacienţi, în procesul epidemic au fost implicaţi
şapte copii aflaţi la tratament cu diagnosticul de
bronhopneumonie şi un copil cu diagnosticul de
bronşită acută. Vârsta copiilor bolnavi varia între 7
şi 15 luni.
Semnele clinice au apărut la 72-96 ore după
spitalizare, care s-au manifestat prin febră de 37,8–
38,90
C, vomă repetată, diaree apoasă cu mucus de
la 3 până la 12 ori pe zi. Intervalul apariţiei cazurilor
succesive a fost de 1-5 zile. După apariţia semnelor
clinice de BDA, toţi pacienţii au fost transferaţi în
secţia de reanimare.
Primul caz de BDA a apărut la un copil la câteva
ore după internare, la data de 17.02.2016, ulterior
transferat în secţia de reanimare pentru rehidratare
şi detoxificare. Al doilea caz de BDA a fost depistat la
un interval de 10-12 ore la un copil care a fost internat
la ora 1030 şi repartizat în acelaşi salon şi pat. Pe data
de 18.02.2016, la ora 1030, copilul a fost transferat în
secţia de reanimare. La data de 19.02.2016 se îmbolnăveşte un al treilea copil din acelaşi salon.
La 21.02.2016 apar semene clinice de BDA la
un copil care se tratează în secţia de reanimare din
data de 17.02.2016, unde concomitent se aflau la
tratament doi copii cu BDA, transferaţi anterior. Pe
data de 24.02.2016, în secţia de reanimare s-a mai
îmbolnăvit încă un copil.
În acelaşi timp, cu interval de două zile (24 şi
26 februarie), în secţiile somatice s-au îmbolnăvit
alţi doi copii. Pe data de 1.03.2016, la domiciliu,
după externarea din staţionar, la un copil care s-a
aflat la tratament în acelaşi salon (nr. 2) în perioada
22–27.02.2016, au apărut semne clinice de boală
diareică acută. Specialiştii-clinicieni au apreciat la
toţi copiii afectaţi decurgerea bolii ca fiind de gravitate medie. După însănătoşirea clinică, ceştia au fost
externaţi din staţionar.
În cadrul evaluării inopinate a IMSP Spitalul
Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 au fost stabilite
următoarele:
• Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1
deţine autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 13444
din 21.12.2015, valabilă pe un termen de trei ani şi
acreditată în sistemul de sănătate (certificat de acreditare nr. 1761 din 7.03.2013). Capacitatea instituţiei,
conform proiectului, este de 124 de paturi, inclusiv
patru paturi reanimare şi terapie intensivă, divizate în
cinci secţii: secţia nr. 1 pentru copii cu boli acute ale
aparatului respirator (vârsta copiilor de la 1 lună până
la un an) cu 30 de paturi; secţia nr. 2 pentru copii cu
boli diareice acute (micuţi de la o luna până la un an)
cu 30 de paturi; secţia nr. 3 pentru copii cu boli acute
ale aparatului respirator (de la 1 an până la 3 ani) cu
30 de paturi; secţia nr. 5 – pediatrie generală, cu 30
de paturi, şi secţia de reanimare cu patru paturi.
• În perioada 10.02.2016 – 26.02.2016,secţiile
spitalului au fost suprasolicitate cu 25-30%. La momentul evaluării, perioada 25.02.206 – 26.02.2016,
numărul bolnavilor internaţi în staţionar a ajuns până
la 169. În secţia nr. 3 de boli acute ale aparatului respirator, în perioada apariţiei cazurilor de îmbolnăvire
prin BDA, opt paturi erau instalate în coridoare.
• Spitalul activează în condiţii de deficit de
cadre medicale. Conform statelor, sunt prevăzute
116 unităţi de asistenţi medicali, de facto activează,
inclusiv prin cumul, 69 de persoane fizice. În saloanele pentru copiii cu însoţire permanentă de către
mame, pe o suprafaţă de 18 m2
sunt amplasate şase
paturi, trei pentru copii şi trei pentru mame (conform
cerinţelor Regulamentului sanitar, sunt prevăzuţi nu
mai puţin de 9,5 m2
pentru un pat).
• În instituţie nu este asigurată respectarea
permanentă a igienei personale de către pacienţi.
Apa caldă se livrează doar între orele 2000–2200, ceea
ce limitează respectarea igienei copiilor şi a mamelor.
Din discuţia cu mamele, regimul de aerisire şi dezinfecţie a aerului nu se respectă. Personalul medical
nu poartă măşti.
Investigaţia epidemiologică a depistat că
micuţii cu alimentaţie mixtă şi artificială au primit
produsul Nistogen, cu termen valabil specificat pe
ambalaj, procurat de către părinţii copiilor bolnavi
din reţeaua de comerţ cu produse alimentare şi din
farmacii. Un copil a fost alimentat cu amestec Baby
şi terci cu orez Nestle, ambele produse cumpărate
din magazine specializate. Amestecurile uscate erau
păstrate în ambalajul producătorului şi pregătite de
către mame în saloane. Pentru sterilizarea sticluţelor
şi biberoanelor pentru amestecurile lactate, secţiile
sunt dotate cu sterilizatoare cu vapori Cannon Babys.
Prelucrarea veselei şi a biberoanelor se efectuează,
la necesitate, de către mame.
Aprovizionarea cu apă potabilă este asigurată
din apeduct, se consumă răcită, după fierbere timp
de 10 minute. Apa se păstrează în recipiente speciale marcate, care sunt schimbate peste fiecare două
ore. Este de menţionat că copiii şi mamele nu sunt
examinaţi la momentul spitalizării la grupa bacteriilor enteropatogene (Ordinul MS al RM nr. 181 din
19.06.2009 cu privire la aprobarea Protocolului Clinic
Naţional „Boala diareică acută la copil”). La stabilirea
diagnosticului „Gastroenterită acută” niciun bolnav
n-a fost consultat de medicul-infecţionist.
Cu toate că IMSP Spitalul Clinic Municipal
pentru Copii nr. 1 este punctul-santinelă în supravegherea BDA de etiologie rotavirală (Ordinele MS
nr. 252 din 20.06.2008 şi nr. 985 din 19.12.2011 Cu
privire la implementarea sistemului de supraveghere
epidemiologică sentinelă la infecţia rotavirală), în
situaţia epidemiologică creată, niciun pacient cu
semne clinice de BDA din secţiile nominalizate n-a
fost investigat la rotavirus. Bolnavii au fost investigaţi
doar după implicarea specialiştilor din sistemul de
supraveghere a sănătăţii publice.
Pe parcursul decurgerii izbucnirii epidemice cu
cazuri de BDA, în secţia nr. 3 pentru boli respiratorii
acute, la 11 bolnavi cu semne clinice de BDA au fost
preluate probe pentru identificarea rotavirusului.
Rezultatele investigaţiilor au fost pozitive la doi
pacienţi, ceea ce nu exclude importarea infecţiei
rotavirale din alte secţii. La doi bolnavi, infecţia rotavirală a fost confirmată prin metode de laborator,
la ceilalţi şase diagnosticul final a fost stabilit clinicoepidemiologic.
În acelaşi timp, rezultatele investigaţiilor epidemiologice au identificat că şase din cei opt bolnavi
cu BDA n-au fost vaccinaţi contra infecţiei rotavirale,
un copil a fost vaccinat cu o singură doză de vaccin
Rotarix, pe data de 12.01.2016. Bolnavul la care diagnosticul a fost confirmat prin metode de laborator
a fost vaccinat cu două doze de Rotarix, ultima vaccinare fiind efectuată la data de 15.06.2015.
Totodată, este de menţionat că tratamentul
antimicrobian a fost administrat fără examinarea
microbiană cu rezultatele antibioticogramei prealabile. Unii pacienţi au avut prescrise simultan trei
antibiotice diferite. Trebuie de menţionat, că la doi
copii investigaţi la enterobacterii a fost identificată
microflora condiţionat patogenă, de etiologie microbiană variată, în valori sporite pentru grupa de
vârsta a copiilor respectivi.
Administrarea preparatelor injectabile se efectuează în sala de proceduri. Pentru dezinfectarea suprafeţelor, în secţii s-a utilizat soluţia Slavin de 0,5%.
Soluţiile de lucru se prepară de către personalul medical inferior. La data de 26.02.2016 a fost apreciată
calitatea soluţiilor de lucru (2 probe) pentru culturile
de S. aureus, S. haemoliticus şi E. coli, cu o expoziţie
de o oră. Rezultatele investigaţiilor microbiologice au
demonstrat ineficienţa preparatului în concentraţia
utilizată. Pe data de 27.02.2016, investigaţiile au fost
repetate, rezultatele fiind similare. În conformitate
cu instrucţiunea preparatului, soluţia Slavin n-a fost
ajustată la concentraţia de 1% cu acţiune antivirală.
Concomitent au fost colectate trei soluţii de lucru de
peroxid de hidrogen de 4% şi, respectiv, 6%, rezultatele demonstrând că metoda de preparare a acestor
soluţii a fost corectă.
Curăţenia umedă a saloanelor se efectuează de
către personalul medical inferior, cu inventar şi cârpe
comune. Jucăriile nu erau prelucrate şi erau comune
pentru copiii din toate saloanele.
După apariţia simptomelor de BDA, pe fundal
de tratament antimicrobian, copii au fost investigaţi
la grupa bacteriilor enteropatogene. În acelaşi timp,
la un copil a fost identificată Kl .pneumoniae 107
, Enterococc 105
, Candida Krusei 107
, S. aureus 106
, la un
alt copil a fost depistată Kl. pneumoniae104
, încă la
un copil – E. coli 106
. La cinci copii rezultatele au fost
negative. Rezultatele examinărilor bacteriologice
ale persoanelor din contact cu pacienţii (personal
medical, mame) la grupa enterobacteriilor patogene
au fost negative.
În procesul evaluărilor s-au colectat: 20 decapante la microflora patogenă – rezultatele au fost
negative; 18 decapante la flora microbiană generală
– două rezultate pozitive (11%) şi 30 decapante la
bacteriile coliforme (indicatorii sanitaro-igienici) de
pe suprafeţele anturajului bufetului şi saloanelor de
cazare – rezultate pozitive în 25% (cinci probe de pe
flaconul pentru amestecuri, termos şi veselă). Două
probe, preluate din apa fiartă, corespund indicilor
microbieni.
Cu scopul de localizare a focarului epidemic,
au fost întreprinse un şir de măsuri antiepidemice.
Copiii cu semne clinice de BDA, după tratamentul în
secţia de reanimare, au fost transferaţi în secţia nr. 2
pentru copii cu boli diareice acute. A fost efectuată
dezinfecţia în saloanele secţiei nr. 3 pentru boli acute
ale aparatului respirator şi reanimare.
Personalul medical, copiii şi mamele au fost
investigaţi la grupa bacteriilor enteropatogene. De
asemenea, s-a stabilit supravegherea medicală pentru persoanele aflate în contact, inclusiv personalul
medical, copii aflaţi la tratament şi mame.
Evaluarea inopinată efectuată în IMSP Spitalul
Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 a avut loc în perioada 25.02.2016 – 26.02.2016. Au fost prelevate
lavaje la flora microbiană de pe suprafeţe în secţii,
probe de apă fiartă, soluţii dezinfectante la corespunderea concentraţiei. S-a propus consultarea copiilor
bolnavi de către medicul-infecţionist şi investigarea
la infecţia rotavirală. Au fost informate centrele de sănătate de la
locul de trai al pacienţilor, pentru realizarea supravegherii medicale asupra copiilor externaţi şi familiarizarea personalului medical şi a mamelor privind
prevenirea BDA.
În baza rezultatelor evaluării, în adresa Direcţiei
Sănătăţii a Consiliului Municipal Chişinău şi administraţiei spitalului a fost remisă Prescripţia sanitară nr.
11/4-1109 din 2.03.2016, prin care s-au înaintat 11
propuneri privind înlăturarea neajunsurilor enunţate
anterior.
Concluzii
1. În perioada 17.02.2016 – 1.03.2016, în cadrul
IMSP Spitalul Clinic Municipal pentru Copii nr. 1 a fost
înregistrată o izbucnire epidemică nosocomială cu
boli diareice acute.
2. În cadrul izbucnirii epidemice au fost implicaţi opt pacienţi cu diferite boli somatice, aflaţi aici
pentru tratament şi îngrijiri medicale.
3. Rezultatele investigaţiilor de laborator,
precum şi informaţia clinico-epidemiologică demonstrează implicarea rotavirusurilor în generarea
izbucnirii epidemice.
4. Condiţiile de respectare a regimului antiepidemic în staţionar au condus la realizarea
mecanismului de transmitere a agenţilor patogeni
(rotavirusul).
5. Măsurile antiepidemice întreprinse au condus la localizarea şi lichidarea izbucnirii epidemice
cu rotavirus în instituţia medicală. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină: Al IV-lea Congres al medicilor de familie din Republica Moldova cu participare internaţională 16-17 mai 2018 Chișinău, Republica Moldova |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/1341 http://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/05/1-275-762018c.pdf |
ISSN: | 1729-8687 |
Appears in Collections: | Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină Nr. 1-2 (75-76) / 2018
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|