|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Arta Medica
- Arta Medica 2012
- Arta Medica Vol. 49 No 2, 2012 ediție specială
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/13918
Title: | Ponderea insuficienţei cardiace cronice la vârstnicii cu hipertensiune arterială sistolică izolată şi cardiopatie ischemică şi implicaţia factorilor de risc cardiovasculari în dezvoltarea ICC |
Authors: | Coşciug, Elena Maniuc, Olga Negară, Anatolie Lupaşcu-Volentir, Felicia Şoric, Gabriela Vârtosu, Parascovia |
Issue Date: | 2012 |
Publisher: | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
Citation: | COŞCIUG, Elena, MANIUC, Olga, NEGARĂ, Anatolie, et al. Ponderea insuficienţei cardiace cronice la vârstnicii cu hipertensiune arterială sistolică izolată şi cardiopatie ischemică şi implicaţia factorilor de risc cardiovasculari în dezvoltarea ICC. In: Arta Medica. 2012, nr. 2(49), ediție specială (I-a Conferinţă Internaţională de Geriatrie şi Gerontologie din Republica Moldova), p. 29. ISSN 1810-1852. |
Abstract: | Introducere
Pentru pacienţii vârstnici, hipertensiunea arterială sistolică
izolată și cardiopatia ischemică sunt principalii factori etiologici
ai ICC.Aceasta având un impact important asupra morbidităţii
și mortalităţii cardiovasculare.
Scopul
Determinarea frecvenţei insuficienţei cardiace cronice
(ICC) la pacienţii vârstnici cu hipertensiune arterială sistolică
izolată(HTASI), aprecierea factorilor de risc cardiovasculari și
estimarea implicaţiei cardiopatiei ischemice (CPI) în evaluarea
severităţii insuficienţei cardiace cronice la aceștia.
Materiale şi metode
În studiu au fost incluși 420 de pacienţi diagnosticaţi cu
HTASI de gradul I-III cu vârsta de peste 65 ani din raionele
Republicii Moldova. Gradaţia hipertensiunii arteriale sitolice
izolate a fost evaluată conform clasificării Hipertensiunii arteriale din 1999 de OMS și ISH. Vârsta medie a pacienţilor a fost
de 75±0,28 ani, dintre care femei - 286 (68%), iar bărbaţi - 134
(32%). Pacienţii au fost examinaţi conform unui chestionar întocmit de colaboratorii Laboratorului Știinţific de Gerontologie.
La aceștia am urmărit: prezenţa factorilor de risc cardiovasculari, a comorbidităţilor, a sindroamelor mari geriatrice. S-a
efectuat evaluarea geriatrică standardizată, iar datele paraclinice
au fost luate din cartela de ambulator. Pacienţii au fost divizaţi
în 2 loturi: în I lot au fost incluși pacienţii cu HTASI și ICC,
iar în lotul II-cei cu HTASI, CPI și ICC.
Rezultate
Datele obţinute din studiu arată că frecvenţa ICC la vârstnicii cu HTASI a fost următoarea: ICC gr.I a fost înregistrată
la 75 pacienţi(17,8%), ICC gr.II-la 279 pacienţi (66,42%), ICC
gr.III-la 60 pacienţi (14,29%) și ICC gr.IV-la 6 pacienţi (1,43%).
Gradul severităţii ICC crește concomitent cu majorarea valorilor tensiunii arteriale sistolice. Astfel ICC gr.II în HTASI gr.1 a
fost depistată în 60,87%, în HTASI gr.II-în 72,53%, iar în HTASI
gr.III-în 60,29%. ICC gr.III în HTASI gr.I a fost fixată în 4,35%,
în HTASI gr.II-în 8,43%, iar în HTASI gr.III-în 33,65%. ICC
gr.IV nu a fost înregistrată în cadrul HTASI gr.I, iar în HTASI
gr.II a fost în 8,43%, iar în HTASI gr.III-în 4,68%.
Dintre cei 420 pacienţi diagnosticaţi cu HTASI în I lot au
fost incluși 288 pacienţi (68,6%), iar în lotul II-132 pacienţi
(31,4%). Factorii de risc cei mai frecvenţi implicaţi au fost următorii în lotul I comparativ cu lotul II: obezitatea-51 pacienţi
(17,7%)/ faţă de 27 pacienţi (20,5%); diabetul zaharat-la 44
pacienţi (15,2%)/faţă de 20 pacienţi (15,2%); alcoolismul-la
20 pacienţi (6,9)/faţă de 11 pacienţi(8,3%); tabagism-la 11pacienţi 3,82/ faţă de 9 pacienţi(6,8%);dislipidemia la 45 pacienţi
(15,63%)/faţă de 22 pacienţi (16,6%).
S-a stabilit că frecvenţa ICC în lotul I faţă de lotul II de
studiu: ICC gr.I - 63 pacienţi (21,88%) : faţă de 12 pacienţi (9%),
ICC gr.II - 189 pacienţi (65,62%)/faţă de 89 pacienţi (71,9%);
ICC gr.III - 34 pacienţi (11,81%)/faţă de 28 pacienţi1 (9,69%);
ICC gr.IV - 2 pacienţi (0,7%): faţă de 4 pacienţi (3%).
Concluzii
Rezultatele studiului au arătat că predomină ICC gr.II
și s-a determinat o dependenţă dintre valorile TA sistolice și
gradul funcţional al ICC și anume odată cu creșterea tensiunii
sistolice are loc și agravarea severităţii insuficienţei cardiace.
Pentru pacienţii cu HTASI și CPI este caracteristică o severitate
mai pronunţată a ICC faţă de cei numai cu HTASI. Se observă
o mai mare implicaţie a factorilor de risc cardiovasculari în
dezvoltarea ICC la pacienţii cu HTASI și CPI, comparativ cu
cei doar cu HTASI. |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/13918 |
Appears in Collections: | Arta Medica Vol. 49 No 2, 2012 ediție specială
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|