Medicina în contextul valurilor de caldură și de frig

Abstract

Introducere Schimbările climatice și variabilitatea climei, în special a condițiilor meteorologice, afectează mediul care oferă omului aer curat, hrană, apă, adăpost și securitate. Totodată schimbarea climei împreună cu alți factori afectează sănătatea și bunăstarea umană în numeroase moduri. Cel mai important aspect în metodologia studierii impactului temperaturilor extreme asupra sănătăţii este determinarea pragului temperaturii, când condiţiile meteorologice devin periculoase pentru populaţie. Multe studii confirmă că stabilirea acestui prag trebuie să fie bazată pe răspunsul organismului uman la temperaturi extreme ale aerului, exprimat prin decese excesive, precum și prin creșterea solicitărilor de asistenţă medicală urgentă. Scop: Stabilirea influentei valurilor de căldură/frig asupra mediului de activitate şi interacţiunea cu medicina. Material și metode A fost realizat un studiu descriptiv-bibliografic, ca urmare a unei revizii a literaturii cu studierea a 19 articole științifice din R. Moldova, România, Rusia, Marea Britanire. Rezultate Conform documentului tehnic „Consolidarea adaptabilităţii sănătăţii la schimbările climatice”, care a fost prezentat în cadrul primei conferinţe internaţionale dedicate Sănătăţii şi schimbărilor climatice organizată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (Geneva, 2014), schimbările climatice devin tot mai pronunţate, fiind o forţă motrice care exacerbează ameninţările existente, diminuează progresele de dezvoltare şi afectează sănătatea la nivel global, iar factorii climatici, sociali şi de mediu au un impact considerabil asupra sănătăţii şi bunăstării omului şi că sănătatea deja este afectată de schimbările climatice, impactul acestora asupra aproape tuturor populaţiilor precum şi asupra întregii lumi se aşteaptă a fi mai degrabă negativ decât pozitiv. Creşterea temperaturilor extreme ar putea provoca, potrivit estimărilor, între 30.000 şi 40.000 de decese pe an în deceniul 2030 – 2040. Variaţiile climatice vor provoca tulburări asupra persoanelor cu boli cronice cardiovasculare şi respiratorii, grupurile de populaţie cele mai vulnerabile fiind cei cu vârste de sub 15 ani şi persoanele de peste 75 de ani. Expunerea la temperaturi extreme pot determina alterarea mecanismelor de reglare a temperaturii interne și pot reduce toleranța acestora, influenţând mediul de activitate. Efectele de bază produse de valurile căldură și frig sunt: transpiraţii abundente, sete severă, greaţă, puls slab, cefalee, scăderea eficacității la locul de muncă. Mai afectați sunt: agriculturii, constructorii, șoferii dar și angajații care lucrează în spații închise, fără respectarea condițiilor de muncă (lipsa accesului la aer conduționat, apă potabilă, pauze în regimul de muncă, încăperi , asistență medicală la locul de muncă) . Concluzii Efectele produse de schimbările bruste de climă (valuri de frig sau de caldură) pot fi prevenite prin informarea corectă şi prin acţiune individuală, astfel, încat activitatea în toate sferele să fie mai uşurată.