|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- One Health & Risk Management
- One Health & Risk Management 2023
- One Health & Risk Management Vol. 4 No 2, 2023
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/24301
Title: | Study of injuries epidemiological characteristics in Georgia on the example of Adjara region |
Other Titles: | Studiul caracteristicilor epidemiologice ale leziunilor din gGeorgia având ca exemplu regiunea Adjara |
Authors: | Suknidze, Mariam Pitskhelauri, Nato Chikhladze, Nino |
Keywords: | injury;epidemiology;hospitalization;Adjara Region;Georgia |
Issue Date: | 2023 |
Publisher: | Asociația de Biosiguranță și Biosecuritate din Republica Moldova |
Abstract: | Introduction. Injury is a significant public health concern that is a leading cause of mortality and disability worldwide. Injuries have a significant financial and quality-of-life impact on persons and communities. The absence of fundamental epidemiological data on the prevalence of injuries prevents developing countries from creating effective prevention programs. The goal of this study was to characterise the epidemiological features of injury in the Adjara region. Material and methods. The database and source of the data that we used in this article were provided from the Georgian National Center for Disease Control and Public Health’s 2019database, which contains all hospitalizations in the Adjara area and was utilized to find trauma cases that were treated at medical facilities. Based on the ICD-10 diagnosis codes S and T, as well as V-Y, cases were chosen. Version 23.0 of SPSS was used to analyze the data. Results. Between the ages of 0 and 103, there were a total number of 2,239 patients, inclusive1,321 (59%) –males, and 918 (41%) –women, who were hospitalized for treatment of an injury. The incidence was highest among those aged 65 and over (n=510; 23%), followed by those aged 20-34 (n= 488; 20%). The most prevalent cause of injury was falling (n=1,324; 59%), followed by exposure to inanimate mechanical forces (n=244; 11%). The range of hospital stays was from 1 to 3,652 days, with a median and mode of 3 and 2 days. Conclusions. This study provides information for public health decision-making. In order to enhance the standard of treatment and focus efforts on avoiding more injuries, intervention strategies may be devised using our data to understand better the extent of the injuries and outcomes linked to traumatic injury hospitalizations. Introducere. Leziunea reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică, fiind o cauză principală de mortalitate și dizabilitate la nivel mondial. Leziunile au un impact financiar semnificativ asupra calității vieții atât a persoanelor, cât și a comunităților. Absența datelor epidemiologice fundamentale privind prevalența leziunilor împiedică țările în curs de dezvoltare să creeze programe eficiente de prevenire. Scopul acestui studiu a fost de a descrie caracteristicile epidemiologice ale leziunilor din regiunea Adjara. Material și metode. Datele pentru anul 2019, folosite în acest articol, au fost furnizate de către Baza de date a Centrului Național Georgian pentru Controlul Bolilor și de Sănătate Publică. Acest centru înregistrează toate spitalizările din zona Adjara. Baza de date a fost utilizată pentru a selecta cazurile de traumă care au fost tratate la unitățile medicale. Prin intermediul Clasificatorului Internațional al Maladiilor –10, cazurile au fost alese pe baza codurilor de diagnostic S, T și V-Y. Pentru analiza datelor a fost utilizată Versiunea 23.0 a SPSS. Rezultate. A existat un număr total de 2239 de pacienți, inclusiv 1321 (59%) – bărbați, 918 (41%) – femei, cu vârsta între 0 și 103 ani, care au fost internați pentru tratamentul unei răni/leziuni. Incidența a prevalat în rândul celor cu vârsta de 65 de ani și peste (n=510; 23%), fiind urmați de cei cu vârsta între 20 și 34 de ani (n=488; 20%). Cea mai răspândită cauză a leziunilor a fost căderea (n=1324; 59%), urmată de expunerea la forțe mecanice neînsuflețite (n=244; 11%). Intervalul de spitalizare a fost de la 1 la 3652 zile, cu o medie de 3 și 2 zile. Concluzii. Studiul oferă informații pentru luarea deciziilor în domeniul sănătății publice. Pentru a îmbunătăți standardul de tratament și pentru a concentra eforturile de evitare a mai multor răni, pot fi concepute strategii de intervenție aplicând datele obținute, care contribuie la o evaluare mai exactă a gravității leziunilor traumatice și, implicit, a rezultatelor preconizate a fi obținute în urma spitalizării. |
metadata.dc.relation.ispartof: | One Health & Risk Management |
URI: | DOI: 10.38045/ohrm.2023.2.02 https://journal.ohrm.bba.md/index.php/journal-ohrm-bba-md/article/view/410/377 http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/24301 |
ISSN: | 2587-3458 2587-3466 |
Appears in Collections: | One Health & Risk Management Vol. 4 No 2, 2023
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|