|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Buletin de Perinatologie
- Buletin de Perinatologie 2022
- Buletin de Perinatologie Nr. 1(92) 2022
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/24307
Title: | Migrarea dispozitivelor intrauterine în tractul urinar |
Other Titles: | Migration of intrauterine devices into the urinary tract |
Authors: | Malcova, Tatiana Tănase, Adrian Mișina, Ana Șor, Elina Mișin, Igor |
Keywords: | intrauterine devices;urinary tract;diagnosis;management |
Issue Date: | 2022 |
Publisher: | Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului |
Citation: | MALCOVA, Tatiana, TĂNASE, Adrian, MIŞINA, Ana, ŞOR, Elina, MIŞIN, Igor. Migrarea dispozitivelor intrauterine în tractul urinar . In: Buletin de Perinatologie, 2022, nr. 1(93), pp. 61-69. ISSN 1810-5289. |
Abstract: | Introducere. Dispozitivele intrauterine (DIU) sunt folosite în calitate de instrument de contracepție încă din anii
1900, fiind considerate cea mai bună metodă de control a nașterii în zilele noastre, datorită tehnicii de inserare
ușoară, eficacității înalte, longevității, reversibilității, siguranței, fiabilității, costurilor reduse, efectului de lungă
durată și consecințelor minime secundare. Printre cele mai grave complicații declanșate de utilizarea unui dispozitiv intrauterin se numără infertilitatea ulterioară, migrarea în organele adiacente sau sepsisul care duce la deces.
Prezentarea clinică a pacientei în caz de migrarea DIU este diversă, în funcție de localizarea anatomică. Urologii se
pot confrunta cu DIU migrat în diferite localizări, vezica urinară fiind cel mai frecvent implicată.
Material și metode. O cercetare în literatura de specialitate, care acoperă perioada anilor 2016-2021, a permis identificarea a 49 de rapoarte privind migrația DIU în organele sistemului excretor, descrise în publicațiile anglosaxone.
Rezultate. Migrarea DIU în vezică justifică o abordare multidisciplinară; investigația detaliată este esențială pentru a oferi un diagnostic precis, inclusiv examinarea urinei, ultrasonografia abdomino-pelvină sau transvaginală,
radiografia, tomografia computerizată pelvină și cistoscopia. DIU migrate pot fi tratate fie prin proceduri minim
invazive, inclusiv endoscopice, laparoscopice, fie prin intervenții chirurgicale deschise sau diverse îmbinări ale
acestora, cu un prognostic bun, în funcție de constatările specifice, starea generală a pacientului, localizarea exactă
a DIU translocat și tipul și forma dispozitivului utilizat.
Concluzii. Luând în considerare creșterea popularității DIU, este de așteptat o creștere potențială a incidenței
complicațiilor legate de DIU în următorii ani. Se consideră că toți medicii — practicienii ar trebui să fie capabili să
recunoască complicațiile specifice, iar la tratamentul acestor pacienți participă o echipă specializată. Introduction. Intrauterine devices (IUD) are used as contraception tool since 1900’s, being considered the best
birth control method nowadays due to easy insertion technique, high efficacy, longevity, reversibility, safety, reliability, low-cost, long-acting effect, and few side effects. Among the most severe complications triggered by the use
of an intrauterine device are consequent infertility, migration into adjacent organs or sepsis leading to death. The
clinical presentation of the patient with IUD migrate is variable, depending on the anatomical location. The urologists can be confronted with a migrated IUD in several ways, with the bladder most commonly involved.
Material and methods. A literature search covering the period 2016-2021 allowed to identify 49 reports regarding
IUD migration in excretory system organs described in specialized English literature.
Results. IUD migration into the bladder warrants a multi-disciplinary approach; detailed investigation is essential
to provide an accurate diagnosis, including urine examination, abdomino-pelvic or transvaginal ultrasonography,
X-ray, pelvic computed tomography and cystoscopy. Migrated IUDs can be treated either with minimally invasive
procedures including endoscopically, laparoscopically, with open surgery or their combinations with a good prognosis, depending on specific findings, patient’s general condition, accurate location of the translocated IUD, and
the type and shape of the used device.
Conclusions. Taking into consideration the increase in the popularity of IUDs a potential increase in the incidence
of IUD related complications in the coming years is expected. It seems that all the practitioners should be able to
recognize the specific complications, and a specialized team participate in these patients treatment. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Buletin de perinatologie |
URI: | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/24307 |
ISSN: | 1810-5289 |
Appears in Collections: | Buletin de Perinatologie Nr. 1(92) 2022
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|