Aspecte contemporane în medicaţia insuficienţei cardiace

Abstract

INTRODUCERE. Insuficienţa cardiacă (IC) este una dintre afecţiunile cardiace răspândite în rândul persoanelor în etate. Incidenţa IC crește odată cu vârsta, astfel, 10% din pacienţi cu vârsta peste 65 de ani au IC, 80% din pacienţi internaţi cu IC sunt cu vârsta >65 de ani și contribuie la 1 din 9 decese. Tabloul clinic constă din simptome cardinale de exemplu, dispnee, edeme gambiene și fatigabilitate la eforturi mici care pot fi însoţite de semne ca, distensia venelor jugulare, raluri pulmonare subcrepitante și edem periferic. SCOPUL STUDIULUI. Analiza aspectelor contemporane ale epidemiologiei, tabloului clinic, farmacoterapiei și profilaxiei insuficienţei cardiace. MATERIAL ȘI METODE. Materialul a cuprins un număr de 40 de fișe de observaţie a pacienţilor diagnosticaţi cu insuficienţă cardiacă de diverse etiologii din sесţiа de S5-Cardiologie generală а IMSР ”Institutul de cardiologie”, internaţi pe parcursul anului 2023. REZULTATE. Rezultatele datelor arată că de insuficienţă cardiacă suferă mai mulţi bărbaţii (53%), cu vârsta cuprinsă între 61-70 ani și 71-80 de ani. Acuzele pacienţilor internaţi în secţia dată au fost grupate în patru grupe, cel mai mult procentaj ocupă stările de dispnee (58%) urmate de scăderea toleranţei la efort fizic (23%), fatigabilitate (10%) și palpaţii (9%). Conform clasificării NYHA, 30% suferă de stadiul II și III. Tratamentul acestei afecţiuni cardiace cuprinde mai multe clase de medicamente printre care: diuretice –24%, statine –23%, beta-adrenoblocante –19%, antiagregante plachetare –15% și blocante ale canalelor de Ca –11%. Dintre diuretice cel mai des prescrise în mediacţie au fost furosemid –42% și spironolacton –37%, restul procentelor le ocupă torasemida (17%) și indapamida (4%). Din sartani cel mai des în medicaţie se folosește losartan (59%), valsartan (32%), telmisartan (9%). CONCLUZII. Insuficienţa cardiacă este caracterizată de stări de fatigabilitate, dispnee și scăderea toleranţei la efort fizic. Din această cauză, pacienţii diagnosticaţi cu această afecţiune a cordului sunt la evidenţă și beneficiază de tratamente, conform protocolului clinic naţional, care are ca scop susţinerea funcţiilor inimii. Medicaţia contemporană a insuficienţei cardiace este complexă folosind mai multe grupe de medicamente, precum sunt diuretice, blocante ale canalelor de calciu, statine, antiagregante plachetare, acestea susţinând buna facţionare a cordului.

INTRODUCTION. Heart failure (HF) is one of the prevalent cardiac conditions among the elderly population. The incidence of HF increases with age, with 10% of patients over 65 years old having HF. Moreover, 80% of hospitalized HF patients are over 65 years old, contributing to 1 in 9 deaths. The clinical picture includes cardinal symptoms such as dyspnea, leg edema, and fatigue with minimal exertion, often accompanied by signs such as jugular venous distension, subcrepitant pulmonary rales, and peripheral edema. THE AIM OF STUDY. The study aims to analyze contemporary aspects of the epidemiology, clinical presentation, pharmacotherapy, and prevention of heart failure. MATERIAL AND METHODS. The material included 40 medical records of patients diagnosed with heart failure of various etiologies from the General Cardiology section at the Institute of Cardiology, admitted throughout the year 2023. RESULTS. The data show that more males (53%) between the ages of 61-70 and 71-80 are affected by heart failure. The patients’ complaints were categorized into four groups, with dyspnea being the most common (58%), followed by reduced tolerance to physical exertion (23%), fatigue (10%), and palpitations (9%). According to the NYHA classification, 30% were in stages II and III. The treatment of this cardiac condition includes various classes of medications, including diuretics (24%), statins (23%), beta-adrenergic blockers (19%), antiplatelet agents (15%), and calcium channel blockers (11%). Among diuretics, furosemide (42%) and spironolactone (37%) were most frequently prescribed, followed by torasemide (17%) and indapamide (4%). Among angiotensin receptor blockers, losartan (59%), valsartan (32%), and telmisartan (9%) were commonly used. CONCLUSIONS. Heart failure is characterized by fatigue, dyspnea, and reduced tolerance to physical exertion. Consequently, patients diagnosed with this cardiac condition are monitored and receive treatments according to the national clinical protocol aimed at supporting heart function. The contemporary medication for heart failure is complex, involving multiple drug classes such as diuretics, calcium channel blockers, statins, and antiplatelet agents, all contributing to the optimal functioning of the heart.