ANALIZA MĂSURĂTORILOR CALITĂȚII VIEȚII ÎN SĂNĂTATE COMUNITARĂ

Abstract

Introducere. În ultimele decenii, a fost remarcată o creștere considerabilă a recunoașterii faptului că măsurarea rezultatelor obținute în domeniul sănătății redă legătura strânsă dintre speranța de viață și calitatea vieții legată de sănătate (CVLS). Astfel, numărul studiilor privind CVLS s-a mărit considerabil, fiind atestate peste 17.000 de lucrări publicate per an. Scopul lucrării . Analiza instrumentelor standardizate pentru măsurarea calității vieții populației generale. Material și metode . Studiul secundar a fost realizat în baza cercetărilor din ultimii 50 de ani, fiind axat, în mare parte, pe ultimii 10 de ani. Selectarea surselor s-a efectuat în bazele PubMed și Google Scholar, conform cuvintelor cheie ( calitatea vieții legate de sănătate, an de viață ajustat în funcție de calitate, QALY, populația generală, sănătatea comunitară ). Integral, au fost revizuite 3 lucrări științifice. Rezultate . Instrumentele traduse în mai multe limbi și utilizate în numeroase studii reprezintă un coeficient valoros pentru evaluarea aplicării lor pe larg. QALY este prima generație de instrumente pentru măsurarea CVLS. Printre cele mai utilizate măsuri de profil se enumeră MOS SF-36 și PROMIS , unde MOS SF-36 este cea mai aplicată măsură generică (20 itemi cu un interval de raportare în baza ultimelor 4 săptămâni): funcționarea fizică (10), limitările de rol cauzate de probleme de sănătate fizică (4), limitările de rol cauzate de probleme emoționale (3), funcția socială (2), bunăstarea emoțională (5), energia/oboseala (4), durerea (2), percepțiile generale legate de sănătate (5) și un singur item evaluează schimbările stării de sănătate percepute în ultimele 12 luni. Astfel, flexibilitatea utilizării măsurilor PROMIS este vastă: PROMIS-29 (4 domenii), PROMIS-4 (6), PROMIS-57 (8). Totodată, sunt prezente 3 metode de evaluare a sănătății comunitare: analiza cost-beneficiu , analiza cost-eficacitate și analiza cost-utilitate , fiind printre cele mai utilizate. Concluzii. Studiile bazate pe instrumentele privind CVLS necesită să fie sistematizate în bazele științifice. În următorul deceniu, este mai probabilă consolidarea instrumentelor CVLS, decât extinderea lor. De asemenea, pentru a stimula utilizarea științifică a indicatorilor din domeniul sănătății este necesar de-ai reduce la una sau două abordări CVLS.

Background. In recent decades, there has been a considerable increase in the recognition that the measurement of health outcomes reveals the close link between life expectancy and health-related quality of life (HRQoL). Thus, the number of studies on HRQoL has risen considerably, with over 17,000 papers published per year being attested. Ob jective of the study. Analysis of standardized tools for mea suring the quality of life of the general population. Material and methods. The secondary study was based on research from the last 50 years, focusing mostly on the last 10 years. The selection of sources was carried out in the PubMed and Google Scholar databases, according to the keywords (health-related quality of life, quality-adjusted year of life, QALY, general population, Community Health). 3 scientific papers were integrally reviewed. Results. The tools translated into many languages and used in numerous studies are a valuable quotient for assessing their wide application. QALY is the first generation of tools for measuring HRQoL. Among the most widely used profile measures are MOS SF36 and PROMIS , where MOS SF-36 is the most applied generic measure (20 items with a reporting interval based on the last 4 weeks): physical functioning (10), role limita tions caused by physical health problems (4), role limitations caused by emotional problems (3), social function (2), emo tional well-being (5), energy/fatigue (4), pain (2), general health perceptions (5), and a single item assesses changes in health perceived in the last 12 months. Thus, the flexibility of using PROMIS measures is extensive: PROMIS-29 (4 areas), PROMIS-4 (6), PROMIS-57 (8). At the same time, there are 3 methods of community health assessment: cost-bene fit analysis , cost-effectiveness analysis and cost-utility analy sis , which are among the most used. Conclusions. Studies based on CVLS tools need to be systematized in scientific databases. In the next decade, the consolidation of CVLS tools is more likely than their expansion. Also, to stimulate the scientific use of indicators in the field of health, it is necessary to reduce it to one or two CVLS approaches.