DC Field | Value | Language |
dc.contributor.author | Anatolie Vataman | - |
dc.contributor.author | | - |
dc.date.accessioned | 2024-12-19T12:50:28Z | - |
dc.date.accessioned | 2024-12-22T03:33:53Z | - |
dc.date.available | 2024-12-19T12:50:28Z | - |
dc.date.available | 2024-12-22T03:33:53Z | - |
dc.date.issued | 2024 | - |
dc.identifier.citation | Anatolie Vataman; . REABILITAREA PSIHOLOGICĂ ÎN EPILEPSIE: STUDIU DE CAZ = PSYCHOLOGICAL REHABILITATION IN EPILEPSY: A CASE STUDY. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2024, vol. 11, Nr. 3, anexa 2, p. 431. ISSN 2345-1467. | en_US |
dc.identifier.issn | 2345-1467 | - |
dc.identifier.uri | https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/inline-files/MJHS_11_3_2024_anexa2__site.pdf | - |
dc.identifier.uri | http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/29451 | - |
dc.description | Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova | en_US |
dc.description.abstract | Introducere. Epilepsia implică multiple probleme psihologice precum tulburări cognitive, afective și comportamen tale, dificultăți de relaționare, stimă de sine scăzută, izolare socială, limitări în stilul de viață, restricții de angajare în câmpul muncii, stigmatizare – toate acestea contribuind la o calitate redusă a vieții. Scopul lucrării. Elaborarea și imple mentarea unui program de reabilitare psihologică pentru îmbunătățirea dimensiunii cognitive, ameliorarea dimensiunii afective și modificarea dimensiunii comportamentale. Material și metode. În această cercetare este prezentat un caz clinic al unui pacient de 39 ani, cu epilepsie farmacorezistentă, care prezintă deficite de memorie, stări depresive, frică, iritabilitate, nervozitate, timiditate și izolare socială. Suportul psihologic a inclus 10 ședințe de consiliere psihologică individuală, conținând tehnici de reabilitare cognitivă asociate cu elemente de psihoterapie și psihoeducație. Rezultate. Ca urmare a implementării tehnicilor și strategiilor de reabilitare psihologică, în domeniul cognitiv s-a înregistrat o îmbunătățire ușoară a memoriei, atenției și a vitezei de reacție, de asemenea, starea anxios-depresivă s-a redus de la un nivel moderat la un nivel ușor, iar în domeniul comportamental nivelul de ostilitate s-a redus de la un nivel ridicat la un nivel mediu. În plan social a apărut dorința de socializare și a prezentat interes în identificarea unui loc de muncă. Totodată, în timpul curei psihoterapeutice - frecvența crizelor epileptice s-a redus ușor însă nesemnificativ. Concluzii. Programul de reabilitare psihologică a contribuit la sporirea stabilității emoționale, creșterea nivelului de complianță la tratamentul medicamentos și încrederii în specialiștii medicali, sporirea încrederii în sine și deschiderea către societate - toate acestea au contribuit la creșterea calității vieții. | ro_RO |
dc.description.abstract | Background. Epilepsy involves multiple psychological problems such as cognitive deficits, affective and behavioral disorders, low self-esteem, social isolation, lifestyle limitations, employment restrictions, relationship difficulties, stigmatization – all of which contribute to a reduced quality of life. Objective of the study . Elaboration and implementation of a psychological rehabilitation program to improve the cognitive and affective domain and modify the behavior al traits. Material and methods . This research presents a clinical case of a 39-year-old patient with drug-resistant ep ilepsy who suffers from memory deficits, depressive mood, fear, irritability, nervousness, shyness and social isolation. Psychological support included 10 individual psychological counselling sessions, containing cognitive rehabilitation techniques associated with elements of psychotherapy and psychoeducation. Results. Following the implementation of psychological rehabilitation techniques and strategies, in the cognitive domain there was a slight improvement in memory, attention and reaction speed, anxiety-depressive symptoms were reduced from moderate to mild, and in the behavioral domain the level of hostility decreased from high to medium. Socially, there was a desire to socialize and interest in finding a job. Also, during the psychotherapeutic course - the frequency of epileptic seizures decreased slightly but insignificantly. Conclusions. The psychological rehabilitation program contributed to increased emotional stability, increased compliance with medication and trust in medical professionals, increased self-confidence and openness to society - all of which contributed to increased quality of life. | en_US |
dc.publisher | Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova | en_US |
dc.relation.ispartof | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences | en_US |
dc.subject | psychological rehabilitation | en_US |
dc.subject | epilepsy | en_US |
dc.title | REABILITAREA PSIHOLOGICĂ ÎN EPILEPSIE: STUDIU DE CAZ | ro_RO |
dc.title.alternative | PSYCHOLOGICAL REHABILITATION IN EPILEPSY: A CASE STUDY | en_US |
dc.type | Other | en_US |
Appears in Collections: | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2024 Vol. 11, Issue 2
|