Psihoze post-partum. Clinica și evoluție

Abstract

Introducere. Psihoza post-partum este o afecțiune mentală rară, considerată cea mai gravă patologie psihiatrică apărută după naștere. Factorii de risc includ depresia sau anxietatea în timpul sarcinii, evenimente stresante, sprijin social redus, istoricul de depresie, stima de sine scăzută, stresul asociat cu îngrijirea copilului și nevroza maternă. Scopul studiului. Scopul studiului este de a investiga clinica, evoluția și factorii de risc asociați cu scopul unei abordări terapeutice prevenționale sau curative. Metode și materiale. Articolul este un review literar bazat pe surse ca PubMed, Medline, Medscape și ScienceDirect, utilizând cuvintele psihoza post-partum, depresie post-partum, tulburări psihotice postnatale cu 80 surse publicate între 2010-2024. Rezultate. Datele epidemiologice disponibile relevă o incidență semnificativă a psihozei post-partum ce variază între 5,5% și 33,1%. Criteriile de diagnostic includ prezența halucinațiilor și delirurile în perioada imediată după naștere. Se utilizează scale de auto-raport, cum ar fi Scala de Depresie Postnatală Edinburgh (EPDS) pentru a identifica nivelul simptomatologiei depresive. Tratamentul include strategii farmacologice, psihologice, psihosociale, hormonale și prevede o abordare personalizată prin combinarea lor. Concluzii. Psihoza post-partum reprezintă o problemă semnificativă, cu riscuri sporite pentru mamă și făt, ce prezintă dificultăți atât în diagnostic, cât și în abordarea tratamentului. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat al psihozei post-partum sunt esențiale, întrucât simptomele pot fi grave și pot duce la comportamente periculoase.

Background. Postpartum psychosis is a rare medical condition considered the most dangerous psychiatric complication after childbirth. Risk factors include depression or anxiety during pregnancy, stressful events, limited social support, a history of depression, low self-esteem, stress related to childcare, and maternal neurosis. Objective of the study. To investigate the clinical aspect, evolution and associated risk factors to create a prevention therapeutic approach or a curative one. Material and methods. This is a literature review based on sources like PubMed, Medline, Medscape and ScienceDirect using keywords as postpartum psychosis, postpartum depression, postnatal psychotic condition, with 80 sources published between 2010-2024. Results. Epidemiologic data shows a significant incidence that varies between 5.5% and 31.1%. Diagnostic criteria include hallucinations and delirium immediately after childbirth. Scales such as the Edinburgh Postnatal Depression Scale (EPDS) are used to identify the symptomatology of depressive episodes. Treatment includes pharmacological, psychological, psychosocial and hormonal aspects, and a personalized approach combines them accordingly. Conclusion. Postpartum psychosis represents a significant problem with high risks for the mother and child that has difficulties in diagnosis and treatment. Early detection and adequate treatment of postpartum psychosis are essential because the manifestations are severe and can lead to dangerous behavior.