PARTICULARITĂȚI DE TRATAMENT ÎN RINOSINUZITE ACUTE CU EVOLUȚIE SEVERĂ LA COPII

Abstract

Introducere. Patologia rinosinuzală ocupă una din primele locuri în structura morbidității copiilor. Se disting 3 forme clinico-evolutive: ușoară, moderată și severă, iar prevalența rinosinuzitei acute este de 6-15% din populație cu o incidență de 135 cazuri la 1000 locuitori pe an, afectând sever calitatea vieții pacienților. Scopul lucrării. Evaluarea metodelor de diagnostic și tratament a rinosinuzitei acute la copii pentru optimizarea conduitei diagnostic-terapeutice. Ne-am propus să realizăm un studiu retrospectiv privitor la tratamentul rinosinuzitei acute cu evoluție severă la copii. Material și metode . S-a efectuat o cercetare axată pe analiza asupra tratamentului aplicat la pacienții cu rinosinuzite acute cu evoluție severă spitalizați pe parcursul anilor 2018-2023 și relevarea datelor obținute. Au fost utilizate date din literatura de specialitate cu referire la rinosinuzita acută la copii și datele statistice acumulate pe parcursul anilor 2018-2023 în cadrul secției ORL a Clinicii “Emilian Coțaga”. Rezultate. S-au înregistrat 226 pacienți cu diagnosticul de rinosinuzită acută cu evoluție severă pe parcursul anilor 2018-2023. 67% din pacienți s-au adresat după eșecul terapiei ambulatorii, iar circa 29% au reprezentat pacienții care s-au adresat primar. . 93% au prezentat afectarea mai multor sinusuri. Prevalența genului M/F este de 2:1. Recidivă s-a înregistrat la aprox. 37% Din numărul total de pacienți 34% au fost internați ca urmare a complicațiilor orbitale. La aproximativ 93% pacienți s-a realizat drenarea sinusurilor afectate, iar la 7% s-a administrat tratament conservativ. La majoritatea pacienților internați s-a înregis trat o îmbunătățire vădită după puncția și drenarea sinusu rilor, având o durată a spitalizării în medie de 7-14 zile. Con cluzii. Evaluarea statistică a ratei de vindecare și succesului intervenției chirurgicale denotă faptul că asigurarea unei drenări cât mai precoce asigură o bună evoluție a patologiei rinosinuzale acute cu evoluție severă și evitarea maximală a recidivei și cronicizării în timp la pacienții din categoria pe diatrică.

Background . The rhinosinusal pathology holds an important place in children’s morbidity. There are 3 clinical types: mild, moderate and severe, and the prevalence of acute rhi nosinusitis is 6-15% of the population with an incidence of 135 cases per 1000 inhabitants per year, severely affecting the patients’ quality of life. Objective of the study . Eval uation of diagnostic and treatment methods of acute rhi nosinusitis in children to perform the therapeutic method. We proposed to make a retrospective study regarding the treatment of acute rhinosinusitis with severe evolution in children. Material and methods . A research based on the analysis of the treatment applied to patients with acute rhinosinusitis with severe evolution hospitalized during the years 2018-2023 and the presenting of the obtained data was carried out. Data from the literature with reference to acute rhinosinusitis in children and the statistical data during the years 2018-2023 in the ENT department of the “Emilian Coțaga” Clinic were used. Results. 226 patients were registered with the diagnosis of acute rhinosinusitis with severe evolution during the years 2018-2023. 67% of the patients came after the failure of initial therapy, and about 29% represented the patients who came for the first time. 93% of the patients had affected more than one sinus. The M/F gender prevalence was 2:1. Recurrence was recorded in approx. 37% of the patients .34% were hospitalized because of orbital complications. Drainage of the affected sinuses was performed in approximately 93% of patients, and conservative treatment was administered to 7%. In most hospitalized patients, a clear improvement was registered after sinus drainage, with an average hospitalization duration of 7-14 days. Conclusions. The statistical evaluation of the recovery rate and the success of the surgical method shows that providing a drainage as early as possible ensures a good evolution of the acute rhinosinusal pathology with severe clinical form and the maximum avoidance of recurrence and chronicity over time in pediat ric patients.