USMF logo

Institutional Repository in Medical Sciences
of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy
of the Republic of Moldova
(IRMS – Nicolae Testemitanu SUMPh)

Biblioteca Stiintifica Medicala
DSpace

University homepage  |  Library homepage

 
 
Please use this identifier to cite or link to this item: http://hdl.handle.net/20.500.12710/29599
Title: BOALA RESPIRATORIE EXACERBATĂ DE ASPIRINA (AERD)
Other Titles: ASPIRIN-EXACERBATED RESPIRATORY DISEASE (AERD)
Authors: Maria Axenti
Daniela Cernev
Doina Chiper

Victoria Boțan
Ana-Maria Budu

Daniel Bragari
Keywords: Samter’s triad;Aspirin-exacerbated respiratory disease (AERD);Nasal polyp osis
Issue Date: 2024
Publisher: Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova
Citation: Maria Axenti; Daniela Cernev; Doina Chiper; ; Victoria Boțan; Ana-Maria Budu; ; Daniel Bragari; . BOALA RESPIRATORIE EXACERBATĂ DE ASPIRINA (AERD) = ASPIRIN-EXACERBATED RESPIRATORY DISEASE (AERD). In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2024, vol. 11, Nr. 3, anexa 2, p. 589. ISSN 2345-1467.
Abstract: Introducere. Boala respiratorie exacerbată de aspirină (AERD) este un sindrom enigmatic care se caracterizează prin astm bronșic eozinofilic, rinosinuzită cronică polipoasă (RSCP) și reacții patognomonice la aspirină și la alți inhibitori neselectivi ai COX-1, ce a creat dificultăți specialiștilor în alergie/imunologie, otorinolaringologie și pneumologie de zeci de ani. Scopul lucrării. Identificarea și studierea datelor actuale din literatura de domeniu a progreselor imu nopatogenezei, diagnosticului și tratamentului AERD. Material și metode. S-a efectuat o căutare avansată în bazele de date Medline, Pub Med pentru identificarea articolelor relevant publicate în ultimii 5 ani. Rezultate. În baza literaturii studiate am sumarizat 6 surse bibliografice. Cercetările au demonstrat AERD este caracterizată printr-o reacție de hipersensibilitate non-imunoglobulinei E la inhibitorii ASA/ COX-1, iar simptomele clinice invocate în timpul reacțiilor induse de AINS la pacienții se datorează atât eliberării acute a mediatorilor lipidici proinflamatori, inclusiv cysLT și PGD 2 , cât și migrării rapide a celulelor efectoare, eozinofilelor și bazofilelor în țesuturile respiratorii. Dovezile sugerează dereglarea mai multor enzime care influențează metabolismul eicosanoid. Diagnosticul necesită adesea teste de confirmare, inclusiv evaluarea otorinolaringologică pentru polipoza rinosinusală, testarea pulmonară pentru astm și testarea provocării cu aspirina. Tratamentele includ chirurgia endoscopică a RSCP, corticosteroizi topici, inhalatori sau orali; desensibilizare la aspirină; medicamente modificatoare de leucotriene și noua clasă de medicamente biologice, cum ar fi dupilumab. Concluzii. AERD este o boală sub-recunoscută, asociată cu o morbiditate semnificativă raportată de pacienți, iar fiziopatologia complexă oferă numeroase oportunități pentru terapii specifice.
Background. Aspirin exacerbated respiratory disease (AERD) is an enigmatic syndrome that is characterized by eosinophilic bronchial asthma, polyposa chronic rhinosinusitis (CSRD) and pathognomonic reactions to aspirin and other non-selective COX-1 inhibitors, which has frustrated allergy/immunology specialists, otorhinolaryngology and pneumology for decades. Objective of the study. Identification and study of current data from the field literature on the progress of immunopathogenesis, diagnosis and treatment of AERD. Material and methods. A systematic review of the literature was performed using the Medline, Pub Med, databases to identify relevant articles published in the last 5 years Results. Based on the studied literature we have summarized 6 bibliographic sources. Research has demonstrated AERD is characterized by a non-immunoglobulin E hypersensitivity reaction to ASA/COX-1 inhibitors, and the clinical symptoms invoked during NSAID-induced reactions in patients are due to both the acute release of proinflammatory lipid mediators, including cysLT and PGD 2, and the rapid migration of effector cells, eosinophils and basophils in respiratory tissues. Evidence suggests several enzymes that influence eicosanoid metabolism. Diagnosis often requires confirmatory tests, including otorhinolaryngological evaluation for rhinosinus polyposis, pulmonary asthma testing, and aspirin challenge testing. Treatments include endoscopic CSR surgery, topical corticosteroids, inhalers or oral; desensitization to aspirin; leukotriene modifying drugs and the new class of biological drugs such as dupilumab. Conclusion. AERD is an underrecognized disease associated with substantial patient-reported morbidity, and its complex pathophysiology provides numerous opportunities for specific therapies.
metadata.dc.relation.ispartof: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences
URI: https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/inline-files/MJHS_11_3_2024_anexa2__site.pdf
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/29599
ISSN: 2345-1467
Appears in Collections:Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2024 Vol. 11, Issue 2

Files in This Item:
File Description SizeFormat 
MJHS_3_2024_A2_589.pdf188.9 kBAdobe PDFView/Open


Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.

 

Valid XHTML 1.0! DSpace Software Copyright © 2002-2013  Duraspace - Feedback