TIPARE DE DEZVOLTARE A CARIEI DENTARE LA ADOLESCENȚI DE 12-15 ANI ÎN FUNCȚIE DE MEDIUL DE TRAI

Abstract

Introducere. Sănătatea orală este puternic asociată cu factorii sociodemografici, cunoștințele, practicile și comportamentele autoraportate în rândul adolescenților. Scopul lucrării. Analiza incidenței și intensității cariei dentare în funcție de unul din factorii socio-demografici – mediul de trai, la un grup de adolescenți de 12-15 ani din județul Brașov, România. Material și metode. Cercetarea reprezintă un studiu transversal, care a inclus 380 de adolescenți din diferite localități rurale ale județului Brașov, România, și 380 de adolescenți din orașul Brașov. A fost studiată frecvența și prevalența cariei dentare, în funcție de mediul de trai -urban sau rural. Rezultate . Prevalența cariei dentare (DMFT > 0) a fost de 61,84%, iar numărul mediu de dinți cu carii a fost de 1,86±1,73. Incidența cariei dentare este mai mare în rândul adolescenților din mediul rural 71,05%, iar în rândul adolescenților din mediul urban a fost de 52,63%. Indicele DMFT a fost dat în principal de componenta D-69 %, în cazul rezidenților din mediul rural, (comparativ cu adolescenții din mediul urban -19,5%), iar în cazul adolescenților din mediul urban - de componenta F-80%, compar ativ cu rezidenții din mediul rural 20%). Componenta M a fost mai mare în rândul rezidenților din mediu rural 11%, comparativ cu 0,5% la cei din mediul urban. Incidența cariei dentare crește odată cu vârsta: la adolescenții de 12 ani inci dența este de 15,4 %, la cei de 15 ani este de 84,6%. Cei mai afectați dinți au fost primii molari inferiori- 85%, urmați de primii molari inferiori și primii molari superiori 10,6%, și molarii superiori – 4,4%. Diferențe semnificative în modelele de dezvoltare a cariei dentare în funcție de mediul de trai și dinții afectați nu au fost depistate. Mai frecvent au fost afectate suprafețele ocluzale ale primilor molari, în 87,3% cazuri, urmate de suprafețele meziale ale primilor molari 12,7%. Concluzii. Rezultatele obținute accentuează importanța intervențiilor de promovare a sănătății orale și integrare a politicilor de sănătate orală în rândul populației pediatrice.

Background. Oral health is strongly associated with sociodemographic factors, knowledge, practices and self-reported behaviors among adolescents. Objective of the study. Analysis of the incidence and intensity of dental caries ac cording to one of the socio-demographic factors - the living environment, in a group of 12–15-year-old teenagers from Brașov County, Romania. Material and methods. The research is a cross-sectional study, which included 380 adolescents from different rural localities of Brașov County, Romania, and 380 adolescents from the city of Brașov. The frequency and prevalence of dental caries was studied, depending on the living environment - urban or rural. Results. The prevalence of dental caries (DMFT > 0) was 61.84% and the mean number of teeth with caries was 1.86±1.73. The incidence of dental caries is higher among adolescents from rural areas, 71.05%, and among adolescents from urban ar eas, it was 52.63%. The DMFT index was mainly given by the D-69% component, in the case of rural residents, (compared to urban adolescents -19.5%), and in the case of urban adolescents - by the F-80% component, compared to rural residents 20%). The M component was higher among rural residents by 11% compared to 0.5% in urban residents. The incidence of dental caries increases with age: in 12-yearolds the incidence is 15.4%, in 15-year-olds it is 84.6%. The most affected teeth were lower first molars - 85%, followed by lower first molars and upper first molars 10.6%, and up per molars - 4.4%. Significant differences in dental caries development patterns according to living environment and affected teeth were not detected. The occlusal surfaces of the first molars were more frequently affected, in 87.3% of cases, followed by the mesial surfaces of the first molars 12.7%. Conclusions. The obtained results emphasize the importance of oral health promotion interventions and the integration of oral health policies among the pediatric population.