|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- Revista de Științe ale Sănătății din Moldova
- Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2024 Vol. 11, Issue 2
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/29777
Title: | Statusul primului molar permanent la sfârșitul dentiției mixte |
Other Titles: | Status of the first permanent molar at the end of the mixed dentition |
Authors: | Nistreanu, Daniela Carajeleascov, Vitalie |
Keywords: | dental caries;hypomineralization;first permanent molar;status |
Issue Date: | 2024 |
Publisher: | Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova |
Citation: | NISTREANU, Daniela; CARAJELEASCOV, Vitalie. Statusul primului molar permanent la sfârșitul dentiției mixte = Status of the first permanent molar at the end of the mixed dentition. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2024, vol. 11(3), an. 2, p. 776. ISSN 2345-1467. |
Abstract: | Introducere. Importanța primului molar permanent pentru formarea ocluziei permanente este incontestabilă, iar
păstrarea lui este o prioritate terapeutică în stomatologia
pediatrică. Provocările majore pentru acest pilon important al dentiției permanente sunt mineralizarea incompletă
a țesuturilor dure dentare în momentul erupției, afectarea
suprafeței distale a molarului doi temporar, arhitectonica
complicată a suprafeței ocluzale etc. Scopul lucrării. Analiza statusului primului molar permanent la sfârșitul dentiției mixte. Material și metode. Au fost examinați clinic
și radiologic 190 de pacienți cu vârste între 10 și 12 ani în
cadrul Clinicii Stomatologice Universitare a USMF „Nicolae
Testemițanu” A fost calculată frecvența și distribuția afecțiunilor dentare ale molarului unu permanent în grupul de
studiu. Rezultate. La doar 23,16% dintre subiecții examinați nu au fost depistate afecțiuni ale țesuturilor dure dentare ale molarului unu permanent, 76,84% aveau cel puțin
un molar afectat. Din totalitatea subiecților cu primul molar
afectat, 78,08% aveau leziuni carioase, 15.07% aveau semne
clinice de hipomineralizare, iar 6,85% semne clinice de fluoroză dentară. Cea mai frecventă suprafață afectată de carie
a fost cea ocluzală 40,35%, urmată de suprafața mezială, în
20,18% dintre cazuri și suprafața vestibulară în 9,65%% cazuri. În 17,54% a fost afectată suprafața ocluzală și mezială,
iar suprafața ocluzală, mezială și vestibulară a fost afectată
în 12,28% dintre cazuri. Hipomineralizarea s-a observat în
toate cazurile (100%) doar pe suprafața ocluzală. Suprafața
mezială a fost afectată doar în cazul afectării suprafeței distale a molarului doi temporar. Mai frecvent au fost afectați
doar molarii inferiori, în 77,19% cazuri, în 17,54% cazuri
atât molarii inferiori, cât și cei superiori, iar numai molarii
superiori – în 5,26%. În toate cazurile de hipomineralizare au fost afectați toți molarii. Concluzii. Măsurile de prevenție pre-primară și primară sunt de o importanță majoră
în menținerea sănătății molarului unu permanent. Background. The importance of the first permanent molar
for the formation of the permanent occlusion is indisputable, and its preservation is a therapeutic priority in pediatric dentistry. The major challenges for this important pillar
of the permanent dentition are incomplete mineralization
of dental hard tissues at the time of eruption, damage to the
distal surface of the second temporary molar, complicated
architecture of the occlusal surface, etc. Objective of the
study. Analysis the status of the first permanent molar at
the end of the mixed dentition. Material and methods. 190
patients aged between of 10 and 12 years were examined
clinically and radiologically at the University Dental Clinic
of Nicolae Testemițanu University The frequency and distribution of dental disease of the first permanent molar in the
study group was calculated. Results. In only 23.16% of the
subjects examined, no hard tissue disorders were detected
in the permanent first molar, 76.84% had at least one affected molar. Of all subjects with an affected first molar, 78.08%
had carious lesions, 15.07% had clinical signs of hypomineralization, and 6.85% had clinical signs of dental fluorosis.
The most common surface affected by caries was the occlusal 40.35%, followed by the mesial surface in 20.18% of cases and the vestibular surface in 9.65% of cases. In 17.54%
the occlusal and mesial surface was affected, and the occlusal, mesial and vestibular surface was affected in 12.28%
of the cases. Hypomineralization was observed in all cases
(100%) only on the occlusal surface. The mesial surface was
affected only when the distal surface of the second temporary molar was affected. More frequently, only lower molars
were affected, in 77.19% of cases, in 17.54% of cases both
lower and upper molars, and only upper molars – in 5.26%.
In all cases of hypomineralization, all molars were affected.
Conclusions. Pre-primary and primary prevention measures are of major importance in maintaining the health
of the permanent first molar. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences |
URI: | https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/inline-files/MJHS_11_3_2024_anexa2__site.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/29777 |
ISSN: | 2345-1467 |
Appears in Collections: | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2024 Vol. 11, Issue 2
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|