Dimensiunea stilistică în abordarea sinonimiei în terminologia medicală

Abstract

Introducere. Sinonimia lexicală nu doar în context colocvial, dar și în discursurile specializate, cum ar fi cel medical, permite locutorului accesarea din lanțul sinonimic disponibil a elementului potrivit, accentuând sau diminuând conotația stilistică a mesajului, în plan expresiv. Scopul lucrării. Relevarea importanței pe care o prezintă sinonimia în terminologia medicală în facilitarea comprehensibilității mesajelor către interlocutor grație activării diverselor registre stilistice. Material și metode. A fost studiat material faptic (rețele sinonimice) din diverse lucrări lexicografice: dicționare de sinonime și dicționare de termeni medicali. Obiectul cercetării a fost studiat prin aplicarea metodelor de analiză funcțională, distribuțională și contextuală, ale clasificării, sintezei și metodei de prelucrare și analiză a datelor etc. Rezultate. În literatura de specialitate, se arată 2 căi de cultivare a rețelelor sinonimice: împrumuturile și reducția la nivel stilistic. Împrumuturile au, de regulă, efect asociativ. Reducția, la nivel stilistic, asigură o neutralitate, fie și relativă, a cuvântului. De exemplu, termenul hemoroid, la plural hemoroizi, are ca echivalente în registrul popular trânji sau șui, care, evident sunt nuanțate din punct de vedere stilistic, uneori cu o ușoară tentă depreciativă. Uneori termenul științific, aparent neutru, capătă nuanțe stilistice („este ca un hemoroid”, „suferă de diaree verbală”, „ nu-l pot digera pe X”, „ suntem afectați de morbul + subst. gen.” etc.), fiind supus unui proces de jargonizare sau metaforizare. Concluzii. Sinonimia, în linii generale, reflectă tendința de minimalizare stilistică a termenilor (atestați în dicționare). Rețeaua sinonimică la nivelul limbajului uzual este cu mult mai mare. La nivel de terminologie medicală sunt utilizate împrumuturile, cu un grad stilistic estompat sau neutru.

Background. Lexical synonymy, not only in colloquial contexts but also in specialized discourses such as medical discourse, allows the speaker to access the appropriate element from the available synonymic chain, either emphasizing or diminishing the stylistic connotation of the message on an expressive level. Objective of the study. Highlighting the importance of synonymy in medical terminology in facilitating the comprehensibility of messages to the interlocutor thanks to the activation of various stylistic registers. Material and methods. Factual material (synonymic networks) from various lexicographical works, such as synonym dictionaries and medical term dictionaries, was studied. The research object was examined through the application of functional, distributional, and contextual analysis methods, as well as classification, synthesis, and data processing and analysis methods, among others. Results. In the specialized literature, two ways of cultivating synonymic networks are highlighted: borrowings and stylistic reduction. Borrowing generally has an associative effect. Stylistic reduction ensures a relative neutrality of the word. For example, the term “hemorrhoid,” plural “hemorrhoids,” has equivalents in the popular register such as “trânji” or “șui,” which are evidently nuanced stylistically, sometimes with a slight pejorative connotation. Sometimes, the scientific term, seemingly neutral, gains stylistic nuances (“it’s like a hemorrhoid,” “suffers from verbal diarrhea,” “I can’t digest X,” “we are affected by the morbus + noun in genitive” etc.), being subjected to a process of jargonization or metaphorization. Conclusion. Synonymy, in general, reflects the tendency for stylistic minimization of terms (as recorded in dictionaries). The synonymic network at the level of everyday language is much larger. In medical terminology, borrowings are used, which have a muted or neutral stylistic degree.