Impactul implementării conduitei modificate în ischemia acută a membrelor inferioare asupra rezultatelor precoce ale tratamentului

Abstract

Introducere. Ischemia acută reprezintă scăderea bruscă a perfuziei la nivelul unui membru, asociată cu pericol pentru viabilitatea acestuia și însoțită de o rată înaltă a amputațiilor și a mortalității, încadrându-se în intervalul de 7-20%. Scopul. Compararea rezultatelor intervențiilor de revascularizare efectuate la pacienții cu ischemie acută ale membrelor inferioare (IAMI) până la și după implementarea a conduitei perfecționate de diagnostic și tratament. Material și metode. Studiul a fost bazat pe evaluarea datelor clinico-paraclinice a bolnavilor spitalizați în două perioade: 08/2019 – 01/2023 (lotul I) și 02/2023 – 05/2024 (lotul II). Analiza prospectivă a lotului I a permis elaborarea modificărilor în conduita IAMI care ulterior au fost aplicate în lotul II de pacienți. Rezultatele tratamentului au fost comparate între loturi. Rezultate. Lotul I a inclus 190 cazuri de IAMI, lotul II – 99 cazuri. Vârsta bolnavilor – 71,8±9,8 vs 72,1±10,2 ani, rata genului masculin – 111 (58,4%) vs 57 (57,5%) și proporția cazurilor de IAEI IIB Rutherford – 116 (61%) vs 53 (53,5%) nu s-a deosebit între loturi (p>0,05). În ambele loturi au predominat emboliile – 122 (64,2%) vs 82 (82,8%) cazuri, p<0,01. CT-angiografia și intervenții endovasculare/hibride au fost efectuate veridic mai frecvent în lotul II: 85 (85,8%) vs 115 (60,5%) cazuri și 22 (22,2%) vs 19 (10%), p<0,01. Rata fasciotomiilor a scăzut de la 35 (18,4%) la 12 (12,1%) cazuri, p>0,05. În lotul II s-a constatat scăderea veridică a ratelor de amputație – 2 (2%) vs 18 (9,4%) și de deces – 3 (3%) vs 27 (14,2%), p<0,05; însă fără micșorarea duratei de spitalizare – 6 (5-7) vs 6,5 (5- 10) zile, p>0,05. Concluzii. Implementarea conduitei modificate de diagnostic și tratament a IAMI, elaborate în baza unui studiu prospectiv observațional, a permis reducerea aproximativ de patru ori a ratei de eșec al re-vascularizării.

Background. Acute limb ischemia is the sudden decrease of perfusion to an extremity, associated with threat to its viability and high rate of amputations and mortality ranging from 7-20%. Objective of the study. The purpose was to compare results of urgent revascularizations performed in patients with acute lower limb ischemia (ALLI) before and after the implementation in practice of the improved diagnostic and treatment approach. Material and methods. The study was based on the evaluation of clinical-paraclinical data of the patients hospitalized in two time periods: 08/2019 – 01/2023 (group I) and 02/2023 – 05/2024 (group II). The prospective analysis of group I allowed the elaboration of some changes in the approach of ALLI that were later applied in group II of patients. Treatment outcomes were compared between groups. Results. Group I included 190 cases of ALLI, group II – 99 cases. The age of the patients – 71.8±9.8 vs 72.1±10.2 years, the male gender rate – 111 (58.4%) vs 57 (57.5%) and the proportion of ALLI IIB Rutherford – 116 (61 %) vs 53 (53.5%) was not different between groups (p>0.05). In both groups, embolisms prevailed – 122 (64.2%) vs 82 (82.8%) cases, p<0.01. CT-angiography and endovascular/hybrid interventions were performed more frequently in group II: 85 (85.8%) vs 115 (60.5%) cases and 22 (22.2%) vs 19 (10%), p <0.01. The rate of fasciotomies decreased from 35 (18.4%) to 12 (12.1%) cases, p>0.05. In group II, there was a significant decrease in the rates of major amputation – 2 (2%) vs 18 (9.4%) and rate of death – 3 (3%) vs 27 (14.2%), p<0.05; but without reduction in the length of hospitalization – 6 (5- 7) vs 6.5 (5-10) days, p>0.05. Conclusion. The implementation of the modified approach to diagnosis and treatment of ALLI, elaborated on the basis of a prospective observational study, allowed to reduce approximately four times the failure rate of revascularization.