|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- 1. COLECȚIA INSTITUȚIONALĂ
- Revista de Științe ale Sănătății din Moldova
- Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2024 Vol. 11, Issue 2
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/30016
Title: | Terapia cu celule CAR-T în artrita reumatoidă |
Other Titles: | CAR-T cell therapy in rheumatoid arthritis |
Authors: | Gourmaj, Mohamed |
Issue Date: | 2024 |
Publisher: | Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova |
Citation: | GOURMAJ, Mohamed. Terapia cu celule CAR-T în artrita reumatoidă = CAR-T cell therapy in rheumatoid arthritis. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2024, vol. 11, nr. 3, anexa 2, p. 246. ISSN 2345-1467. |
Abstract: | Introducere. Terapia cu celule CAR-T, inițial dezvoltată
pentru tratarea cancerelor hematologice, este explorată
ca o nouă opțiune de tratament pentru maladii autoimune
precum Artrita Reumatoidă (AR). Această terapie implică
ingineria celulelor T pentru a exprima receptori antigenici
chimerici (CARs) care țintesc antigene specifice de pe celulele patogene, oferind potențialul de a aborda AR prin eliminarea selectivă a celulelor imune autoreactive. Material
și metode. Această revistă abordează aplicarea terapiei cu
celule CAR-T în AR, concentrându-se pe studii preclinice și
studii clinice incipiente. Datele au fost colectate din studii
de laborator, modele animale și studii clinice inițiale care
au evaluat eficacitatea, siguranța și mecanismele terapiei cu
celule CAR-T care vizează antigene precum CD19 și CD20,
exprimate pe celulele B implicate în patogeneza AR. Rezultate. Studiile preclinice și modelele animale au arătat că
celulele CAR-T care țintesc antigenele celulelor B, cum ar
fi CD19 și CD20, pot reduce eficient populația de celule B
autoreactive, ducând la scăderea citokinelor inflamatorii
și ameliorarea simptomelor artritei. Studiile clinice incipiente la pacienții cu AR refractară au demonstrat rezultate
promițătoare, cu reducții semnificative ale scorurilor de
activitate a bolii și îmbunătățiri ale simptomelor clinice.
Celulele CAR-T modificate au prezentat persistență în circulația sangvină, continuând să țintească și să elimine celulele
B patogene. Cu toate acestea, au fost observate provocări
precum sindromul de eliberare de citokine (CRS) și potențiale efecte adverse pe țintă, necesitând o gestionare și
monitorizare atentă. Concluzii. Terapia cu celule CAR-T
reprezintă o nouă opțiune promițătoare pentru tratamentul
AR, în special pentru pacienții care nu răspund la terapiile
convenționale. Prin vizează antigene specifice de pe celulele B patogene, celulele CAR-T pot reduce inflamația și leziunile articulare. În ciuda rezultatelor încurajatoare în fazele
incipiente, este necesară continuarea cercetărilor pentru
optimizarea siguranței și eficacității acestei terapii, gestionarea potențialelor efecte adverse și înțelegerea rezultatelor
pe termen lung. Progresele în tehnologia celulelor CAR-T și
o mai bună înțelegere a patogenezei AR vor fi cruciale pentru dezvoltarea acestei terapii într-o opțiune viabilă pentru
pacienții cu AR. Introduction. CAR-T cell therapy, initially developed for
treating hematologic malignancies, is being explored as a
novel treatment for autoimmune diseases such as Rheumatoid Arthritis (RA). This therapy involves engineering
T cells to express chimeric antigen receptors (CARs) that
target specific antigens on pathogenic cells, potentially offering a new approach to RA treatment by selectively eliminating autoreactive immune cells. Material and methods.
This review investigates the application of CAR-T cell therapy in RA, focusing on preclinical and early clinical studies.
Data were collected from laboratory studies, animal models, and initial clinical trials evaluating the efficacy, safety,
and mechanisms of CAR-T cell therapy targeting antigens
such as CD19 and CD20, which are expressed on B cells
implicated in RA pathogenesis. Results. Preclinical studies
and animal models have shown that CAR-T cells targeting
B cell antigens like CD19 and CD20 can effectively reduce
the population of autoreactive B cells, leading to a decrease
in inflammatory cytokines and amelioration of arthritis
symptoms. Early clinical trials in patients with refractory
RA have demonstrated promising results, with significant
reductions in disease activity scores and improvements in
clinical symptoms. The engineered CAR-T cells exhibited
persistence in the bloodstream, continuing to target and
eliminate pathogenic B cells. However, challenges such as
cytokine release syndrome (CRS) and potential on-target,
off-tumor effects were observed, necessitating careful management and monitoring. Conclusions. CAR-T cell therapy
represents a promising new approach for the treatment of
RA, particularly for patients who are unresponsive to conventional therapies. By targeting specific antigens on pathogenic B cells, CAR-T cells can reduce inflammation and joint
damage. Despite the encouraging early results, further research is needed to optimize the safety and efficacy of this
therapy, manage potential adverse effects, and understand
the long-term outcomes. Advances in CAR-T cell technology and a deeper understanding of RA pathogenesis will be
crucial in developing this therapy into a viable treatment
option for RA patients. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences |
URI: | https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/inline-files/MJHS_11_3_2024_anexa2__site.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/30016 |
ISSN: | 2345-1467 |
Appears in Collections: | Revista de Științe ale Sănătății din Moldova : Moldovan Journal of Health Sciences 2024 Vol. 11, Issue 2
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|