BPOC SUB LUPĂ: SEXUL INFLUENŢEAZĂ MAI MULT DECÂT CREDEM?

Abstract

Introducere. Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) deşi tradiţional asociată bărbaţilor, a înregistrat în ultimele decenii o creştere a incidenţei în rândul femeilor, datorită schimbărilor comportamentale şi sensibilităţilor biologice diferite. Dovezile arată şi un fenotip clinic, funcţional şi inflamator distinct. Scop. Explorarea diferenţelor de sex în BPOC, cu accent pe caracteristicile clinice şi fenotipice ale bolii, factorii de risc implicaţi în dezvoltarea acesteia, precum şi particularităţile de management. Material şi metode. S-a realizat o revizuire narativă a literaturii de specialitate indexate în Google Scholar, Web of Science, Embase şi PubMed, folosind cuvintele cheie „BPOC” şi „diferenţe de sex”. Au fost incluse articole originale, me-ta-analize şi studii observaţionale publicate în perioada 2015-2025. Rezultate. Fumatul rămâne principalul factor de risc în BPOC. Deşi cândva stigmatizat, fumatul la femei a crescut odată cu schimbările sociale şi strategiile publicitare, alături de acesta, poluarea aerului interior şi expunerile profesionale contribuie semnificativ la diferenţele de sex în BPOC. Histologic, bărbaţii prezintă mai frecvent emfizem, iar femeile afectarea căilor respiratorii mici. Clinic femeile dezvoltă boala mai precoce, simptome mai severe şi scoruri mai mici ale calităţii vieţii comparativ cu bărbaţii la aceleaşi criterii funcţionale. Datele privind diferenţele de răspuns la terapiile convenţionale între sexe sunt limitate sau absente. Concluzii. BPOC reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, iar interesul crescut pentru diferenţele de sex a permis o înţelegere aprofundată a vulnerabilităţilor specifice, a variaţiilor clinice şi a evoluţiei bolii. Indiferent de sex, renunţarea la fumat rămâne intervenţia non-farmacologică esenţială.

Introduction. Chronic Obstructive Pulmonary Disease (COPD), although traditionally associated with men, has recorded an increase in incidence among women in recent decades due to behavioral changes and different biological susceptibilities. Evidence also shows a distinct clinical, functional, and inflammatory phenotype. Objective. To explore sex-related differences in COPD focusing on the clinical and phenotypic characteristics of the disease, the risk factors involved in its development, and specific aspects of its management. Material and methods. A narrative review of the specialized literature indexed in Google Scholar, Web of Science, Embase, and PubMed was conducted using the keywords “COPD” and “sex differences.” Original articles, meta-analyses, and observational studies published between 2015 and 2025 were included. Results. Smoking remains the main risk factor for COPD. Although once stigmatized, smoking among women has increased with social changes and advertising strategies. Alongside this, indoor air pollution and occupational exposures contribute significantly to sex differences in COPD. Histologically, men more frequently present emphysema, while women show small airway involvement. Clinically, women develop the disease earlier, have more severe symptoms, and lower quality of life scores compared to men at the same functional criteria. Data on sex differences in response to conventional therapies are limited or lacking. Conclusion. COPD represents a major public health issue, and the increased interest in sex differences has enabled a deeper understanding of specific vulnerabilities, clinical variations, and disease progression. Regardless of sex, smoking cessation remains the essential non-pharmacological intervention.