Încălzirea globală și prevenirea maladiilor cardiovasculare

Abstract

Rezumat. Introducere. Activitățile umane, în special arderea combustibililor fosili, au încălzit fără echivoc atmosfera, oceanul și pământul prin creșterea concentrațiilor atmosferice de gaze cu efect de seră cum ar fi dioxidul de carbon (CO). Efectele evenimentelor meteorologice extreme asupra sănătății sunt deosebit de importante pentru cei cu risc crescut de boli ale sistemului circulator. Încălzirea globală afectează sănătatea umană prin stres termic, poluare a aerului, boli infecțioase, malnutriție și alți factori. Sunt necesari pași urgenți pentru adaptarea societății la acest nou context climatic, care este potențial dăunător pentru sănătatea cardiovasculară. Echipe multidisciplinare ar trebui să planifice și să intervină în asistența medicală legată de schimbările de temperatură și valurile de căldură și să pledeze pentru o schimbare a politicii de sănătate a mediului. Material și metode. A fost realizată o revizuire bibliografică a materialelor științifice (studii originale, monografii, protocoale clinice la tema cercetată) cu referire la încălzirea globală și impactul asupra sănătății populației. Din cele 22 de surse revizuite a fost selectată informația cu privire la profilaxia maladiilor sistemului circulator asociate evenimentelor meteorologice extreme. Rezultate. Consecințele încălzirii globale includ un risc crescut de boli, inclusiv cardiovasculare și mortalitate cardiovasculară. Vremea rece a fost constant recunoscută ca un declanșator clasic al bolilor cardiovasculare, iar studiile susțin această asociere. Conform altor studii, atât temperaturile scăzute, cât și cele ridicate sunt asociate cu creșterea mortalității prin boli cardiovasculare. Deși acest model general este observat în mod constant în întreaga lume, clima regională și adaptarea la frig și căldură influențează temperatura la care au loc cele mai puține decese. Studii din Germania evidențiază modificările riscului de infarct miocardic legat de căldură. Relația dintre încălzirea globală și sănătatea cardiovasculară, mediată de poluarea aerului și de creșterea temperaturii ambientale, este complexă și foarte eterogenă. Schimbarea comportamentelor actuale ale populației ar trebui să fie prioritatea imediată, chiar dacă politicile și soluțiile de reglementare ar trebui să se concentreze pe termen lung și aceasta trebuie să fie oportunitatea medicilor. În competența medicilor este ca pacienții să cunoască impactul încălzirii globale asupra sănătății și să ofere îndrumări cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a aborda cea mai mare provocare de sănătate publică a secolului 21. Studiile științifice arată că până la 55% dintre medici raportează că este responsabilitatea lor să informeze pacienții cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra sănătății. Atât populația cât și pacienții răspund la mesaje simple, clare, repetate des și din surse de încredere. Medicii sunt unele din acele surse de încredere: au experiența și abilitățile de a comunica mesaje care să influențeze comportamentele pacienților lor. Concluzii. Povara cardiovasculară legată de încălzirea globală reprezintă una dintre cele mai recente provocări în cardiologia preventivă cu care se confruntă medicii. Bolile cardiovasculare asociate evenimentelor meteorologice extreme pot fi prevenite. Astfel, medicii și alți profesioniști din domeniul sănătății sunt cei care trebuie să ia măsuri pentru a preveni bolile cardiovasculare în timpul valurilor de căldură și frig, nivelurilor înalte de poluare a aerului și alte evenimente meteorologice în rândul pacienților lor.