Prevenirea afecțiunilor mintale condiționate de consecințele încălzirii globale

Abstract

Rezumat. Introducere. Sănătatea mentală reprezintă deja o povară semnificativă la nivel mondial. Chiar și fără schimbări climatice, situația pentru sănătatea mintală la nivel global este deja provocatoare. Schimbările climatice exacerbează suferința psihică, chiar și pentru persoanele care nu sunt direct afectate. Căldura, vremea extremă, și concurența sporită pentru resursele limitate din mediu afectează comportamentul interpersonal și intergrup și poate rezulta în povara sănătății mintale. Material și metode. Cercetarea a constituit un studiu bibliografic, fiind căutate îmbinările de cuvintele: „prevention”, „mental health” și „global warming”, îmbinate cu indicatorul boulean AND, în motorul de căutare disponibil gratuit, care oferă căutare de tip text-integral de publicații științifice: Google Scolar. Ca rezultat au apărut peste 37 de rezultate, din care au fost analizate 19 surse corespunzătoare scopului de cercetare. Rezultate. Creșterea temperaturii ambientale mărește probabilitatea de sporire a ratelor de agresiune și sinucideri violente, în timp ce secetele prelungite din cauza încălzirii globale pot duce la un număr mai mare de sinucideri a fermierilor. În caz contrar, secetele pot duce la afectarea sănătății mintale și la stres. Frecvența crescută a dezastrelor poate duce la stres posttraumatic, tulburare de adaptare și depresie. Schimbările de climă și încălzirea globală pot necesita migrarea populației, ceea ce poate duce la stres. De asemenea, poate duce la creșterea ratelor de boli fizice, care în al doilea rând ar fi asociate cu suferința psihologică. Se discută și posibilele efecte ale măsurilor de atenuare asupra sănătății mintale. Pentru locurile de muncă care nu au aparate de aer condiționat, creșterea temperaturii ambientale poate duce la scăderea productivității muncii în timpul zilei când temperaturile sunt ridicate. În scop de prevenire a problemelor de sănătate mintală care decurg din evenimentele climatice este necesar de implementat strategii de monitorizare și tratare. În plus, trebuie de crescut gradul de conștientizare cu privire la consecințele psihologice și riscurile de sinucidere asociate cu schimbările climatice. Trebuie de acordat prioritate sprijinirii populațiilor vulnerabile, pledând pentru o finanțare sporită, pentru sprijinul în domeniul sănătății mintale și pentru cercetarea în zonele afectate. Pentru a aborda impactul încălzirii globale și pentru a atenua suicidalitatea viitoare asupra sănătății mintale ar trebui urmărite soluții pe termen lung. Integrarea considerațiilor climatice în programele locale de sănătate mintală și extinderea serviciilor de sprijin psihologic este crucială. Prin promovarea rezilienței emoționale și a conștientizării de sine, se poate contribui la construirea unei societăți mai rezistente la climă și mai sănătoasă din punct de vedere mental. Concluzii. Schimbările climatice afectează sănătatea mintală într-o varietate de căi directe, indirecte și globale, afectând în mod disproporționat pe cei mai marginalizați.