Rolul factorilor de risc prenatali în apariția tulburărilor de dezvoltare la copii

Abstract

Introduction: The early period of childhood represents a critical window in the physical, emotional and intellectual development of a child, representing at the same time one of the most vulnerable in the occurrence of developmental disorders. Furthermore, to support the improvement of children’s development, it is important to identify the factors that influence them. Also, the child’s early development is significantly influenced by his ecosystem, which includes both close elements, such as the family and other people involved in the care process, and more peripheral components, such as the global and social environment. Purpose: To analyze the totality of prenatal risk factors and their role in the occurrence of developmental disorders in children up to 5 years of age. Material and methods: Analysis of the specialized literature regarding the way in which various prenatal factors would have a negative impact on neurodevelopment, as well as their pathophysiological mechanisms. Search keywords were „prenatal factors and developmental disorders”, from sources Pubmed, Google Scholar, Web of Science, Scopus, selecting the most relevant articles from the last 5 years. Results: In the research, prenatal factors with a negative impact on development were noted, such as maternal ones: some chronic endocrine pathologies (diabetes, thyroid gland pathologies), nutritional status disorders (malnutrition, obesity), the involvement of the intestinal microbiota, hypertension, as well as the action of stress during pregnancy. The role of micronutrients: vitamin D, folic acid, iron, iodine and zinc, in the process of fetal development was also evaluated. Likewise, some harmful habits of the mother, such as caffeine, nicotine and alcohol, have been determined among the potentially pathogenic factors. A number of infectious agents, the drugs used, even the anesthetic procedures of the mother, have also been incriminated, and last but not least, environmental factors: polluted air, pesticides, and some heavy metals. Conclusions: The risk factors in the pre-gestational and intrapartum period, which would have a negative impact on the developmental manifestations in children, are multiple and require a complex and multidisciplinary approach, for an early identification with the application of individualized prophylaxis measures.

Introducere: Perioada timpurie a copilăriei reprezintă o fereastră critică în dezvoltarea fizică, emoțională și intelectuală a unui copil, reprezentând totodată, una dintre cele mai vulnerabile în apariția tulburărilor în dezvoltare. Mai mult, pentru a sprijini îmbunătățirea dezvoltării copiilor, este important să identificăm factorii care îi influențează. De asemenea, dezvoltarea timpurie a copilului este influențată semnificativ de ecosistemul său, care include atât elemente apropiate, cum ar fi familia și alte persoane încadrate în procesul de îngrijire, cât și componente mai periferice, precum mediul global și social. Scopul lucrării: A analiza totalitatea factorilor prenatali cu potențial de risc și rolul lor în apariția tulburărilor de dezvoltare la copii cu vârsta până la 5 ani. Material și metode: Analiza literaturii de specialitate în ceea ce privește modul, prin care diverși factorii prenatali ar avea un impact negativ asupra neurodezvoltării, cât și mecanismele fiziopatologice ale acestora. Cuvinte-cheie de căutare au fost „factori prenatali și tulburări de dezvoltare”, din cadrul surselor Pubmed, Google Scholar, Web of Science, Scopus, selectând cele mai relevante articole din ultimii 5 ani. Rezultate: În cadrul cercetării au fost notați factorii prenatali, cu impact negativ asupra dezvoltării, cum ar fi cei materni: unele patologii cronice endocrine (diabet zaharat, patologii ale glandei tiroide), dereglări ale statutului nutrițional (subnutriție,obezitate), implicarea microbiotei intestinale, hipertensiunea arterială, cât și acțiunea stresului în perioada gestației. De asemenea a fost evaluat și rolul micronutrienților: vitamina D, acidul folic, fierul, iodul și zincul, în procesul de dezvoltare a fătului. La fel unele deprinderi nocive ale mamei, ca cofeina, nicotina și alcoolul, au fost determinați în rândul factorilor potențial patogeni. O serie de agenți infecțioși, medicamentele utilizate, chiar și procedurile anestezice al mamei, au fost de asemenea incriminați, și nu în ultimul rând, factorii mediului înconjurător: aerul poluat, pesticidele, și unele metale grele. Concluzii: Factorii de risc din perioada pregestațională și intrapartum, care ar avea impact negativ asupra manifestărilor de dezvoltare la copii, sunt multipli și necesită o abordare complexă și multidisciplinară, pentru o identificare timpurie cu aplicarea măsurilor de profilaxie individualizată.