|
|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Buletin de Perinatologie
- Buletin de Perinatologie 2025
- Buletin de Perinatologie Nr. 1(95) 2025
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/33208
| Title: | Relații genotip-fenotip în abordarea copiilor cu cardiomiopatie dilatativă |
| Other Titles: | Genotype-phenotype relationships in the management of children with dilated cardiomyopathy |
| Authors: | Stamati, Adela Ușurelu, Natalia |
| Keywords: | dilated cardiomyopathy;genotype;phenotype;child |
| Issue Date: | 2025 |
| Publisher: | Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului |
| Citation: | STAMATI, Adela și Natalia UȘURELU. Relații genotip-fenotip în abordarea copiilor cu cardiomiopatie dilatativă = Genotype-phenotype relationships in the management of children with dilated cardiomyopathy. Buletin de Perinatologie, 2025, nr. 1(95), pp. 103-104. ISSN 1810-5289. |
| Abstract: | Introduction. Dilated cardiomyopathy (DCM) is the most common cardiomyopathy phenotype, characterized by
dilation and systolic dysfunction of the left ventricle. The prevalence of pediatric DCM is 0.57-1.13/100,000 children. The genotype influences the phenotype and the patient’s approach.
The objectives of the study aimed to analyze current knowledge regarding the importance of genotype-phenotype
relationships in the diagnosis and treatment of children with DCM.
Material and methods. We used the electronic databases PubMed, ScienceDirect, Embase, Cochrane, with the
selection of scientific publications and clinical guidelines from the last 10 years.
Results and discussions. Recent guidelines (2023 ESC Guidelines for the management of cardiomyopathy, 2023
AHA Scientific Statement) recommend a multidisciplinary approach to patients with DCM of any age from the
perspective of two objectives: (1) establishing the phenotype and (2) identifying the genotype. Human genome
sequencing is now available and accessible, but data interpretation remains a challenge. The goal of treatment is to
improve symptoms of heart failure and ventricular dysfunction. Study data suggest that certain genes can predict
the evolution of a specific clinical phenotype. Known genotypes with a high risk of sudden cardiac death are LMNA,
truncated variants of FLNC and TMEM43. Patients with these genotypes require cardioverter defibrillator (CDI)
implantation at any age. Another challenge is the development of indication criteria and duration of medication for
asymptomatic patients at risk of the disease. Understanding the particular molecular mechanisms in pediatric DCM
allows for objective stratification of vital risks and selection of personalized treatment.
Conclusions. In the multidisciplinary approach to children with DCM, the interaction between cause, onset and
clinical evolution will be taken into account, and determining the genotype-phenotype relationship allows for the
selection of personalized treatment. Introducere. Cardiomiopatia dilatativă (CMD) este cel mai frecvent fenotip de cardiomiopatie, caracterizat prin
dilatare și disfincție sistolică a ventriculului stâng. Prevalența CMD pediatrice este de 0,57-1,13/100 000 copii. Genotipul influențează fenotipul și abordarea pacientului.
Obiectivele studiului au vizat analiza cunoștințelor actuale cu referire la importanța legăturilor relaționale de genotip-fenotip în diagnosticul și tratamentul copiilor cu cardiomiopatie dilatativă. Material și metode. Am utilizat bazele de date electronice PubMed, ScienceDirect, Embase, Cochrane, cu selectarea
publicațiilor științifice și ghidurilor clinice din ultimii 10 ani.
Rezultate și discuții. Ghidurile recente (2023 ESC Ghidelines for the management of cardiomyopathy, 2023 AHA
Scentific Statement) recomandă o abordare multidisciplinară a pacientului cu CMD de orice vârstă din perspectiva
a două obiective: (1) stabilirea fenotipului și (2) identificarea genotipului. Secvențierea genomului uman este acum
disponibilă și accesibilă, dar interpretarea datelor rămâne o provocare. Scopul tratamentului este ameliorarea simptomelor de insuficiență cardiacă și disfuncției ventriculare. Datele studiilor sugerează că anumite gene pot prezice
evoluția fenotipul clinic specific. Genotipurile cunoscute cu risc major de moarte subită cardiacă sunt LMNA, variante trunciate de FLNC și TMEM43. Pacienții cu aceste genotipuri necesită implantarea cardioverterului defibrilator (CDI) la orice vârstă. O altă provocare constituie elaborarea criteriilor de indicare și durata medicației pentru
pacienții asimptomatici cu risc de boală. Înțelegerea mecanismelor moleculare particulare în CMD copilului permit
stratificarea obiectivă a riscurilor vitale și selectarea tratamentului personalizat.
Concluzii. În abordarea multidisciplinară a copiilor cu CMD, se va lua în considerare interacțiunea dintre cauză,
debut și evoluție clinică, iar determinarea relației genotip-fenotip permite selectarea tratamentului personalizat. |
| metadata.dc.relation.ispartof: | Buletin de perinatologie |
| URI: | https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/246302 https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/33208 |
| ISSN: | 1810-5289 |
| Appears in Collections: | Buletin de Perinatologie Nr. 1(95) 2025
|
Files in This Item:
There are no files associated with this item.
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|