Tratamentul chirurgical ortopedic al copiilor cu despicături labio-maxilo-palatine

Abstract

Introduction: Congenital malformations rank second in the causes of death among children worldwide. Those who survive often face aesthetic, functional, and psychological difficulties throughout their growth and development. Purpose of the Study: To improve the aesthetic and functional aspects of children with cleft lip, maxilla, and palate deformities. Materials and Methods: In the pediatric oro-maxillofacial surgery university clinic, cases of children born with cleft lip, maxilla, and palate deformities were studied during the years 2020-2025. Additionally, preschool and schoolaged children with cleft lip and palate were clinically and paraclinically examined to establish aesthetic and functional defects. Rhinoplasty and rhinosseptoplasty were indicated based on the child’s age. Results: From 2020 to 2025, 628 children were born with cleft lip, maxilla, and palate deformities. Among them, 318 (50.6%) children had total clefts of the lip and palate (unilateral 219 children and bilateral 99 children). 78 children (12.4%) had lip clefts (58 unilateral and 17 children with bilateral). 219 (34.8%) children had palatine clefts. The male-to-female ratio was 56.4% to 43.6%. Out of 628 children with primary clefts, 13 (2.1%) were diagnosed with rare clefts according to Tessier classification. Constant orthodontic rehabilitation did not yield effective results. Surgical restoration for aesthetic and functional purposes was performed in two stages. Rhinoplasty was performed on preschool-aged children, while rhinosseptoplasty was performed on adolescents. Conclusion: Constant orthodontic rehabilitation and surgical rehabilitation in two stages allow children with cleft lip, maxilla, and palate deformities to achieve effective functional and aesthetic results.

Introducere. Malformațiile congenitale ocupă locul doi în cauza decesului copiilor în toată lumea. Cei care supravețuiesc permanent întâmpină greutăți de ordin estetic, funcțional, psihologic pe toată perioada de creștere și dezvoltare a copilului. Scopul lucrării: Studiul clinico-paraclinic al unui lot de copii cu despicături labio-maxilo-palatine pentru ameliorarea aspectului morfologic și funcțional acestor copii. Materiale și metode. În clinica universitară de chirurgie oromaxilofacială pediatrică s-au studiat cazurile de copii care s-au născut cu despicături labio-maxilo-palatine (anii 2020-2025). Paralel copii de vărstă preșcolară și școlară cu despicături labio-maxilo-palatine au fost examinați clinic și paraclinic pentru a stabili defectele estetice și funcționale. Rinoplastia și rinoseptoplastia au fost indicate în raport de vîrtsă copilului. Rezultate. Din 2020 până în 2025 s-au născut 628 de copii cu despiături labio-maxilo-palatine. Din ei, 318 (50%) au fost diagnosticați cu despicături totale de buză și palatin (unilaterale- 219 copii, bilateral 99 copii). 78 (12,4%) copii cu despicături labiale (unilaterale – 58 copii, bilateral – 17 copii). Cu despicături palatinale au fost înregistrați 232 copii. Copii de genul masculin – 56,4%, iar de genul femenin – 43,6%. Din cei 628 copii cu despicături primare, 13 (2,1%) au fost stabilite la copii cu despicături rare de diferite grade după clasificarea Tessier. Reabilitarea ortodontică constantă nu îndeplinește rezultate eficiente – sensul acest ei fraze?. Restabilirea chirurgicală cu scop estetic și funcțional s-a efectuat în două etape – cheilorinoplastia în perioada preșcolară și la etapa doi cheilorinoseptoplastia în perioada de adolescență. Concluzii: Reabilitarea constantă ortodontică și reabiltarea chirurgicală în două etape permite copilor cu despicături labio-maxilo-palatine obținerea unor rezultate eficiente funcționale și estetice.