|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- The Moldovan Medical Journal
- Curierul Medical 2009 - 2016
- Curierul Medical, 2012
- Curierul Medical, 2012, Vol. 327, Nr. 3
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/8957
Title: | Particularităţile formelor de anemii în cadrul lupusului eritematos sistemic |
Other Titles: | Particularities of the anaemia types in systemic lupus erythemathosus Особенности типов анемий при системной красной волчанке |
Authors: | Samohvalov, E. Mazur-Nicorici, L. Mazur, M. Corcimaru, I. |
Keywords: | anaemia;systemic lupus erythematosus;haemathologic modifications |
Issue Date: | 2012 |
Publisher: | Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” |
Citation: | SAMOHVALOV, E.; MAZUR-NICORICI, L.; MAZUR, M.; CORCIMARU, I.. Particularităţile formelor de anemii în cadrul lupusului eritematos sistemic. In: Curierul Medical. 2012, nr. 3(327), pp. 302-303. ISSN 1875-0666. |
Abstract: | Introducere.
În ultimele decenii au fost elucidate o serie întreagă de relevanţe inedite din spectrul manifestărilor hematologice în lupusul
eritematos sistemic (LES), care este o maladie autoimună polisindromică şi de etiologie încă necunoscută. Cert este că afectul se
dezvoltă pe fundalul unor deficienţe complexe de imunoreglare,
determinate genetic, care asociază hiperproducerea de autoanticorpi dotaţi cu o agresivitate specifică pentru propriile ţesuturi. În
literatura de specialitate sindromul anemic afişat în contextul clinic
al lupusului eritematos sistemic este raportat într-un cadru variaţional destul de larg – de la 14 până la 80%. Patogenia sindromului
anemic dezvoltat de către bolnavii lupici este complexă şi incomplet
studiată. Anemia rămâne în vizorul cercetătorilor prin frecvenţa ei
înaltă la pacienţii cu lupus eritematos sistemic (G. Valesini, 2011).
În cadrul bolii, concomitent cu anemia fierodeficitară (AFD),
anemia hemolitică autoimună (AHA) şi mielotoxicitatea indusă
de medicamente. Prin supoziţie activitatea redusă a eritropoietinei
(Epo) este rezultatul hipoproductiei ei şi a rezistenţei induse la
acţiunea eritropoetinei asupra celulelor eritroide, mecanism căruia
i se atribuie un rol important în patogenia anemiei bolii cronice,
constatate în cadrul diverselor infecţii, boli autoimune, ş. a. Anemia
bolii cronice este de obicei un proces hipoproliferativ. De notat că
studiile recente au pus în evidenţă faptul că rezistenţa la acţiunea
eritropoietinei în bolile sistemice poate fi atribuită autoanticorpilor
anti-eritropoetină (anti-Epo). Gradul de hipoproducere a Epo şi
rezistenţa redusă la eritropoetină la pacienţii cu lupusul eritematos sistemic ipotetic se asociază cu anemia bolii cronice. Din considerente că anemia este o anormalitate hematologică comună în
LES, diagnosticul lor este emis prin teste de laborator accesibile,
însă un asemenea scenariu diagnostic nu poate releva tipurile de
anemie care survin pe acest fundal de carenţe complexe. Problema
diagnosticului şi tratamentului afectării hematologice în cadrul
LES, rămâne o provocare pentru clinicieni. Rezultatele remarcabile s-au obţinut în diagnosticul LES prin utilizarea criteriilor de
diagnostic, evaluarea activităţii bolii prin instrumente validate,
efectuarea trialurilor LUMINA, Vila L.M., 2007 şi Eurolupus,
Cervera R., 2010, dar rămâne dificilă stabilirea diagnosticului
precoce al afectării sistemului hematopoietic.
Scopul studiului
Studierea formelor anemiei la pacienţii cu lupus eritematos
sistemic în asociere cu activitatea bolii şi impactul lor asupra
calităţii vieţii.
Material şi metode
Am examinat 86 de pacienti cu LES, care respectau criteriile
ACR,1997. La 59 din ei au fost depistate anormalităţi hematologice.
Durata bolii a fost calculată din timpul, de când cel puţin patru
şi mai multe criterii ACR au fost prezente. Ulterior, pacienţii au
fost evaluaţi prin cercetări generale şi speciale. Evaluările generale
au presupus anchetarea, examenul clinic standard, antropometria
pentru aprecierea indexului masei corporale. Cercetările de laborator clinice şi biochimice au inclus: glicemia, urograma, ureea,
creatinina, spectrul lipidic, C3, C4, complexele imune circulante,
proteina C-reactivă şi factorul reumatoid. Investigaţiile speciale au
vizat aprecierea activităţii bolii, aADNdc, hemoglobină, leucocite,
limfocite, trombocite, VSH, hematocritul, Fe seric, feritina serică,
aprecierea nivelului eritropoietinei şi evaluarea calităţii vieţii. Activitatea bolii a fost evaluată după SLAM (Măsurarea Activităţii
Lupusului Sistemic), aplicabil pentru patologia hematologică, ce
reflectă 23 de parametri clinici şi 7 de laborator, prezenţi pe parcursul lunii precedente şi atribuite LES. Aceştia au fost evaluaţi în
puncte, scorul acestui instrument variind de la 0 la 20 de puncte,
SLAM, fiind considerat preferabil versus SLEDAI la aprecierea
anemiei în cadrul lupusului. Datele cercetărilor clinice au fost
incluse în fişe speciale standardizate ce conţin criterii care caractirizează pacientul. Prelucrarea statistică s-a efectuat computerizat
prin metoda de analiză statistică descriptivă ce conţine tipuri de
variabile şi parametri descriptivi.
Rezultate obţinute
Lotul a fost constituit din 59 de femei cu vârstă medie de 31,3
± 1,9 (interval 13-68) de ani şi durata medie a bolii de 8 ani – 94,56
(între o lună la 96 luni). Modificările hematologice au fost prezente
în 65 (75,6%) cazuri. De notat, că vârsta medie a pacienţilor la
momentul examinării a fost de 41,37 ± 1,4 (21-65 ani), precum
şi vechimea mare a bolii – circa 8,6 ani. La momentul examinării
pacienţii aveau preponderent între 21 şi 39 de ani şi numai 8
depăşise vârsta de peste 50 de ani. Am fost interesaţi să analizăm
durata bolii ce a reliefat decalaj semnificativ de la o lună până la
365 de luni (30 de ani). Evaluarea comparativă a condiţiilor care
au precedat boala în loturile de studiu a relevat în calitate de factor
declanşator ponderal pentru instalarea sindroamelor hematologice
în lupusul eritematos sistemic expunerea la razele ultraviolete,
suprarăceală, stresul psihoemoţional, de vreme ce tulburări hormonale, vaccinarea şi alte circumstanţe neidentificate sunt responsabile, în general, de incitarea lupusului, dar nu exclud impactul
asupra dezvoltării anemiilor. Datele relevă că din cei 59 (68,6%) de pacienţi cu diagnosticul de anemie în cadrul lupusului eritematos
sistemic, la 34 (57.63%) s-a admis diagnosticul de anemie a bolii
cronice, proporţie ce se conformă cu datele literaturii. Anemia a
fost manifestarea cea mai frecvent întâlnită. În urma investigaţiilor
am stabilit următoarele forme de anemii: anemia bolii cronice
(ABC), n = 34 (57,6%), anemia fierodeficitară (AF), n = 20 (33,9%),
anemia hemolitică autoimună (AHA), n = 3 (5,1%) şi alte forme
de anemii (anemia din insuficienţa renală cronică) n = 2 (3,4%).
Leucopenia a fost prezentă la 18 (30,5%) pacienţi, limfopenia la
19 (32,2%) şi trombocitopenia la 13 (22,0%) pacienţi. Am fost
interesaţi să analizăm activitatea bolii şi indicele lezării după rata
diferitor categorii de VSH. Amintim că VSH s-a apreciat ca fiind
de elevare medie la 12-30, moderată – la 30-50 moderat şi drept
accelerare marcată, la peste de 50 mm/oră. Evaluarea activităţii
bolii după SLAM a arătat că activitatea bolii joasă a fost depistată
la 12 (20,3%) din pacienţii examinaţi, activitatea moderată a fost
la 36 (61,0%) şi activitatea înaltă – la 11 (18,6%) pacienţi. Acest
lucru a demonstrat că la pacienţii examinaţi activitatea moderată
a bolii a fost predominantă în 61,0% cazuri şi la pacienţii cu ABC
în 57,6% cazuri.
Concluzii
Anemia s-a constatat la peste o jumătate de pacienţi (68,6%),
cea mai frecventă fiind anemia bolii cronice 34 (57,6%), urmată de
anemia fierodeficitară 20 (33,9%), anemia hemolitică autoimună
la 3 (5,08%) şi alte tipuri de anemii 2 (3,38%), diagnosticul a fost
stabilit prin teste comune de laborator, aşa ca numărul eritrocitelor,
IC, Hb, Fe seric şi teste speciale – nivelul feritinei şi eritropoietinei. Anemia este o manifestare frecventă a lupusului eritematos
sistemic şi este strâns asociată cu activitatea moderată a bolii.
Aceste asociaţii sunt depistate după un an de evoluţie a lupusului
eritematos sistemic. Pentru aprecierea severităţii bolii, prognozarea complicaţiilor, inclusiv instalarea patologiei hematologice se
impun drept instrumente teste oportune în evaluarea gradului de
activitate a bolii indicele SLAM, pentru lezarea organică – SLICC
şi calitatea vieţii este aprobată de SF-36. |
metadata.dc.relation.ispartof: | Curierul Medical: Congresul III al Medicilor de Familie din Republica Moldova, 17–18 mai, 2012, Chişinău, Republica Moldova, Conferinţa Naţională „Maladii bronhoobstructive la copii”, consacrată profesorului universitar, doctor habilitat Victor Gheţeul, 27 aprilie, Chişinău, Republica Moldova |
URI: | http://moldmedjournal.md/wp-content/uploads/2016/09/18.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/8957 |
ISSN: | 1875-0666 |
Appears in Collections: | Curierul Medical, 2012, Vol. 327, Nr. 3
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|