|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- The Moldovan Medical Journal
- Curierul Medical 2009 - 2016
- Curierul Medical, 2012
- Curierul Medical, 2012, Vol. 327, Nr. 3
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/8969
Title: | Calitatea îngrijirilor antenatale în instituţiile de asistenţă medicală primară |
Other Titles: | Quality of antenatal care in primary health care facilities Качество антенатальных услуг в медицинских учреждениях, оказывающих первичную помощь |
Authors: | Stratulat, P. Cerneţchi, O. Curteanu, A. Diug, V. Carauş, T. |
Keywords: | care in primary health;quality |
Issue Date: | 2012 |
Publisher: | Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” |
Citation: | STRATULAT, P.; CERNEŢCHI, O.; CURTEANU, A.; DIUG, V.; CARAUŞ, T. Calitatea îngrijirilor antenatale în instituţiile de asistenţă medicală primară. In: Curierul Medical. 2012, nr. 3(327), p. 336. ISSN 1875-0666. |
Abstract: | Introducere.
Supravegherea femeii gravide în cadrul sectorului de asistenţă
primară a început de la sfârşitul anilor 90, în acelaşi timp în cadrul
Programului Naţional de Perinatologie au fost susţinute activităţi
de pregătire a medicilor de familie în aplicarea tehnologiilor costefective recomandate de O.M.S. în îngrijirile antenatale. În 2001, a
fost introdus Carnetul medical perinatal. Deşi, odată cu introducerea acestor schimbări au fost remarcate beneficii (demedicalizarea
conduitei sarcinii), în republică continuă să se menţină înaltă rata
mortinatalităţii (7,1‰), pe seama celei antenatale (5,9‰), rata
mortalităţii perinatale fiind de 12,5‰ în 2011. Deoarece progresul
şi eficacitatea implementării tehnologiilor costefective în îngrijirile
antenatale pot fi măsurate prin studii de evaluare în republică au
fost desfăşurate, începând cu anul 2001, câteva studii de amploare
diferită: două naţionale (în 2001 şi 2008) şi câteva anuale, precum
şi ultimul din anul 2011 – de evaluare a necesităţilor sistemului de
protecţie a sănătăţii mamei şi copilului.
Material şi metode
În studiul din anul 2001 au fost intervievate 3 274 de femei,
în cel din 2008 - 4 046 femei, iar în anul 2011 – 203 femei. Pentru
intervievarea femeilor în anii 2001 şi 2008 s-a folosit chestionarul
„Date despre mamă şi copil”, care vizează aplicarea tehnologiilor
oportune în perioadele menţionate de timp, gradul de satisfacţie a
femeilor vizavi de îngrijirile oferite, gradul de cunoaştere a acestor
tehnologii de către femei. În 2011 am utilizat chestionarul „Interviul mamei”, care este parte a instrumentului OMS de evaluare a
calităţii asistenţei spitaliceşti pentru mame şi copii (2009).
Rezultate
O dinamică pozitivă se înregistrează în respectarea standardului naţional privind numărul de vizite la medicul de familie în
timpul sarcinii: dacă în 2001, 44,3 la sută din respondente au vizitat
medicul de 6-9 ori în sarcină, iar în 2008 ponderea lor a constituit 75,2 la sută, atunci în anul 2011 acest indicator se menţine la nivelul 74,9%. Standardele naţionale recomandă ca primul examen
ultrasonografic obligatoriu să fie efectuat la 18-21 săptămâni de
gestaţie. În caz de necesitate, numărul acestor investigaţii creşte.
În toate studiile mari de evaluare, respondentele au fost întrebate
câte examene ecografice au efectuat în timpul gravidităţii. Dacă
52,6% din respondente în 2001 au menţionat că au realizat un
singur examen ecografic, iar în 2008 (50,5%) – 2 examene, atunci
în 2011 se conturează o tendinţă de creştere a numărului de vizite
de la 1 la 2 sau chiar 3, fapt explicat prin îngrijorările femeilor de
evoluţia gravidităţii şi starea fătului intrauterin. În studiul din 2011
43,8% din respondente erau deţinătoare ale planului de naştere,
comparativ cu 28,2% din femei (2008). OMS şi standardul naţional
recomandă administrarea în scop profilactic fier din primele 12
săpt. de sarcină timp de cel puţin 3 luni, tuturor femeilor gravide.
Din 2001 până în 2008 a crescut cu aproape 30 la sută ponderea
femeilor gravide utilizatoare de preparate de fier (68% - 96,6%) şi
cu 50 la sută ponderea femeilor gravide utilizatoare de acid folic.
Concluzii
Datele prezentate arată o dinamică pozitivă a aplicării intervenţiilor costefective, recomandate de OMS în îngrijirile antenatale
datorită pregătirii personalului medical din domeniu, Campaniei
de Comunicare „Pentru Un Făt Frumos şi Sănătos” (2006), cu
impact asupra sănătăţii femeii gravide, eliberării gratuite femeilor
gravide a preparatelor de fier şi acid folic conform Programului
unic de asigurări. Serviciile prestate în perioada precoce a sarcinii
au cel mai mare impact asupra sănătăţii mamei şi copilului în prevenirea malformaţiilor congenitale şi corecţia anemiei. Datorită
suplinirii cu preparate de fier se înregistrează, conform statisticii
oficiale, o descreştere a frecvenţei anemiei feriprive la femeile
gravide (50,1% în 2002, comparativ cu 41% în 2011) şi a frecvenţei
viciilor congenitale folat-dependente (37,3% în 2006, comparativ
cu 32,3% în 2010). |
metadata.dc.relation.ispartof: | Curierul Medical: Congresul III al Medicilor de Familie din Republica Moldova, 17–18 mai, 2012, Chişinău, Republica Moldova, Conferinţa Naţională „Maladii bronhoobstructive la copii”, consacrată profesorului universitar, doctor habilitat Victor Gheţeul, 27 aprilie, Chişinău, Republica Moldova |
URI: | http://moldmedjournal.md/wp-content/uploads/2016/09/18.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/8969 |
ISSN: | 1875-0666 |
Appears in Collections: | Curierul Medical, 2012, Vol. 327, Nr. 3
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|