|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Arta Medica
- Arta Medica 2019
- Arta Medica Vol. 72, No 3, 2019 ediție specială
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/9491
Title: | Diagnostic și tratament al abcesului iliopsoas |
Other Titles: | Diagnosis and treatment of the iliopsoas abscess |
Authors: | Guzun, V. Sîrbu, M. Guțu, E. |
Keywords: | ileopsoas abscess;ultrasound;computed tomography;surgical treatment |
Issue Date: | 2019 |
Publisher: | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
Citation: | GUZUN, V., SÎRBU, M., GUŢU, E. Diagnostic și tratament al abcesului iliopsoas = Diagnosis and treatment of the iliopsoas abscess. In: Arta Medica. 2019, nr. 3(72), p. 49. ISSN 1810-1852. |
Abstract: | Introducere: Abcesul iliopsoas este o afecțiune relativ neobișnuită, care poate prezenta caracteristici clinice și imagistice nesigure.
Afecțiunile necrotico-purulente în circă 45% cazuri sunt primare ca rezultat al răspândirii hematogene a infecției, iar în 55% - secundare
traumatismelor, tumorilor sau inflamațiilor cu localizare urogenitală sau gastrointestinală; spectrul microbian cauzativ fiind predominat
de Staphylococcus aureus.
Material şi metode: Pe parcursul a 5 ani în Clinica chirurgie au fost tratați 6 pacienți cu abcese ale mușchiului iliopsoas; toate – cu
localizare în partea dreaptă. Raportul femei:bărbați a fost de 1:1; vârsta a variat între 46 și 76 ani. La internare pacienții prezentau
acuze la durere în regiunea iliacă și lombară dreaptă, febră până la 39°C pe o durată de la 7 până la 31 zile. Leucocitoza a fost
în limitele 13,7-16,9x109
/l. Examinarea ultrasonoră la internare, efectuată la toți pacienții, a avut un aport semnificativ la stabilirea
diagnosticului suspect de abces al mușchiului iliopsoas. Diagnosticul cert a fost stabilit în baza tomografiei computerizate. Toți pacienții
au fost supuși intervenției chirurgicale numai după confirmarea imagistică a diagnosticului.
Rezultate: Cauzele dezvoltării abcesului: apendicita distructivă retrocecală (2 cases), plastron apendicular (1), traumatism (1),
abcesul tuboovarian (1), iar într-un caz sursa nu a fost identificată. Pacienții au fost operați prin accesul lumbotomic extraperitoneal cu
asanarea și drenarea abcesului. Antibioticoterapia a fost combinată, incluzând cefalosporine și metronidazol (în mediu – 17 zile). La
toți pacienții a fost constatată o evoluție postoperatorie favorabilă. Durata spitalizării a variat de la 9 până 35 zile.
Concluzii: Ultrasonografia reprezintă o metodă utilă pentru evidențierea inițială a colecțiilor purulente, însă pentru concretizarea
localizării și etiologiei probabile necesită a fi examinați prin tomografie computerizată. Accesul lumbotomic extraperitoneal este sigur
și suficient pentru drenarea adecvată a focarului purulent. Diagnosticul și tratamentul chirurgical precoce al abcesului pot contribui la
reducerea morbidității și mortalității. Introduction: Iliopsoas abscess is a relatively uncommon condition that can present with vague clinical and paraclinical features.
Necrotic - purulent disorders in about 45% of cases are primary, as a result of haematogenous expansion of the infection, and in
55% secondary to trauma, tumors or inflammations with urogenital or gastrointestinal location; the causal microbial spectrum being
predominated by Staphylococcus aureus.
Material and method: During the last 5 years in the Department of Septic Surgery, 6 patients with abscesses of the iliopsoas muscle
were treated; all – right side located. Women to men ratio was 1:1; the age varied between 46 and 76 years. On admission, patients
had the complains of the pain in the right iliac fossa and lumbar region, fever up to 39°C for a period of 7 to 31 days. Leukocytosis was
in the range of 13.7-16.9x109
/l. The ultrasound examination at admission, performed in all patients, brought a significant contribution to
the diagnosis of suspected iliopsoas abscess. Final diagnosis was established based on computed tomography. All patients underwent surgery only after imaging confirmation of the diagnosis.
Results: Causes of abscess development: destructive retrocecal appendicitis (2 cases), appendiceal mass (1), trauma (1), tuboovarian
abscess (1), and in one case the source was not identified. All patients were operated via extraperitoneal lumbotomic access with
drainage of the abscess. Antibiotic therapy was combined, including cephalosporins and metronidazole (median - 17 days). All patients
had a favorable postoperative period. The length of hospital stay ranged from 9 to 35 days.
Conclusions: Ultrasonography is a useful method for initiall assessment of the purulent collections, but there is a need of computed
tomography for the topical and etiological diagnosis. Extraperitoneal lumbotomy is safe and sufficient for adequate abscess drainage.
Early diagnosis and surgical treatment of abscess can reduce morbidity and mortality. |
URI: | https://artamedica.md/old_issues/ArtaMedica_72.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/9491 |
ISSN: | 1810-1852 |
Appears in Collections: | Arta Medica Vol. 72, No 3, 2019 ediție specială
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|