|
- IRMS - Nicolae Testemitanu SUMPh
- REVISTE MEDICALE NEINSTITUȚIONALE
- Arta Medica
- Arta Medica 2019
- Arta Medica Vol. 72, No 3, 2019 ediție specială
Please use this identifier to cite or link to this item:
http://hdl.handle.net/20.500.12710/9549
Title: | Conduita chirurgicală diferențiată a pacienţilor cu plăgi abdominale |
Other Titles: | Surgical differentiated management of patients with abdominal wounds |
Authors: | Scerbatiuc-Condur, Corina Rotaru, M. Gurghiș, R. Gagauz, I. Gafton, V. Vozian, M. Rojnoveanu, Gh. |
Keywords: | abdominal wounds;diagnosis;treatment |
Issue Date: | 2019 |
Publisher: | Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova |
Citation: | SCERBATIUC-CONDUR, Corina, ROTARU, M., GURGHIȘ, R. et.al. Conduita chirurgicală diferențiată a pacienţilor cu plăgi abdominale = Surgical differentiated management of patients with abdominal wounds. In: Arta Medica. 2019, nr. 3(72), p. 81-82. ISSN 1810-1852. |
Abstract: | Introducere: Gestionarea modernă a plăgilor abdominale rămâne încă controversată și este supusă unei reevaluări continue.
Managementul plăgilor abdominale variază în funcție de următorii factori: mecanismul și localizarea acesteia, hemodinamica și
statusul neurologic, răni asociate, resurse instituționale.
Material și metode: Studiu retrospectiv și prospectiv pe un lot de 124 de pacienți cu plăgi abdominale, trataţi în IMSP Institutul de
Medicină Urgentă pe perioada 2015 –04.2019. S-au cercetat caracteristicile clinico-evolutive, investigațiile paraclinice și protocoalele
operatorii.
Rezultate: În rezultatul analizei s-au obținut următoarele: raportul B:F –9.3:1; vârsta medie – 37.29±12.4 ani; pacienți cu plăgi
nepenetrante – 56(45.2%), iar penetrante – 68(54.8%). Traumatizații cu plăgi nepenetrante(n=56) au fost supuși prelucrării
chirurgicale primare a plăgii. Pacienții cu plăgi penetrante hemodinamic stabili, fără semne peritoneale(n=20) au avut următorul
algoritm de diagnostic: radiografie abdominală(19), FAST(19), laparoscopie(4), au fost supuși prelucrării primare chirurgicale a plăgii
și tacticii expectative. Pacienții cu plăgi penetrante, hemodinamică instabilă și cu sindrom peritoneal sau hemoragic(n=48) au urmat:
radiografie abdominală(25), FAST(31), laparoscopie diagnostică(8), ulterior supuși laparotomiei exploratorii de urgență, în toate
cazurile fiind depistate leziuni ale viscerelor intra- și extraabdominale(58) și vaselor(23). La 10(20.8%) pacienți laparotomizați perioada
postoperatorie a evoluat cu complicații: pneumonie(7), eviscerație(2), supurația plăgii(2). Un pacient a decedat până la laparotomie.
Dintre pacienții supuși laparotomiei au decedat 3(6.7%).
Concluzii: Pacienţii hemodinamic stabili, fără semne peritoneale necesită examen clinic şi monitorizare în dinamică, iar cei cu sindrom
hemoragic şi peritoneal, instabili hemodinamic – laparotomie exploratorie de urgență. Atitudinea terapeutică diferenţiată conduce la
evitarea laparotomiilor nonterapeutice, reducerea ratei complicaţiilor postoperatorii, duratei de spiralizare și costurilor medicale. Background: Modern management of abdominal wounds remains controversial and undergoes continuous re-evaluation. Abdominal
wound management varies according to the following factors: mechanism, site, hemodynamics and neurological status, associated
injuries and institutional resources.
Methods and materials: A retrospective and prospective study was performed on a group of 124 patients with abdominal wounds
treated at the Institute of Emergency Medicine for the period 2015-04.2019. Clinical features and evolution, paraclinical investigations
and surgical protocols in patients with abdominal wounds were analyzed.
Results: Data analysis revealed: M:F ratio-9.3:1; mean age-37.29±12.4 years; patients with non-penetrating wounds−56(45.2%)
and penetrating wounds–68(54.8%). Patients with non-penetrating wounds (n=56) were subject to revision of the wound canal and
subsequent primary surgical wound debridement. Hemodynamically stable patients with penetrating wounds without peritoneal signs
(n=20) had the following diagnostic algorithm: abdominal X-ray(19), FAST(19), laparoscopy(4), they underwent primary surgical wound
debridement and were admitted for monitoring. Hemodynamically unstable patients with penetrating wounds and with peritoneal
or hemorrhagic syndrome (n=48) followed: abdominal X-ray(25), FAST(31), diagnostic laparoscopy(8), subsequently undergoing
emergency exploratory laparotomy, in all cases injuries of intra- and extra-abdominal viscera(58) and blood vessels(23) were detected.
Ten(20.8%) patients developed complications after laparotomy in the postoperative period: pneumonia(7), evisceration(2), wound
sepsis(2). One patient died before laparotomy. Of patients which underwent laparotomy, 3 died(6.7%).
Conclusions: Hemodynamically stable patients without peritoneal signs require clinical examination and dynamic monitoring, and
those hemodynamically unstable with hemorrhagic and peritoneal syndrome-emergency exploratory laparotomy. Differentiated
therapeutic attitude leads to avoidance of non-therapeutic laparotomies, decrease of the postoperative complications rate, hospital
stay and medical costs. |
URI: | https://artamedica.md/old_issues/ArtaMedica_72.pdf http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/9549 |
ISSN: | 1810-1852 |
Appears in Collections: | Arta Medica Vol. 72, No 3, 2019 ediție specială
|
Items in DSpace are protected by copyright, with all rights reserved, unless otherwise indicated.
|