Institutional Repository in Medical Sciences
(IRMS – Nicolae Testemițanu SUMPh)

Tratamentul complicaţiilor infecţioase după sternotomie în chirurgia cardiacă

Show simple item record

dc.contributor.author Moscalu, V.
dc.contributor.author Margineanu, A.
dc.contributor.author Prisacaru, I.
dc.contributor.author Manolache, Gh.
dc.contributor.author Barnaciuc, S.
dc.contributor.author Morozan, V.
dc.contributor.author Moscalu, V.V.
dc.contributor.author Batrinac, A.
dc.date.accessioned 2020-05-29T13:35:44Z
dc.date.available 2020-05-29T13:35:44Z
dc.date.issued 2014
dc.identifier.citation MOSCALU, V., MARGINEANU, A., PRISACARU, I., et al. Tratamentul complicaţiilor infecţioase după sternotomie în chirurgia cardiacă. In: Arta Medica. 2014, nr. 1(52), pp. 23-27. ISSN 1810-1852. en_US
dc.identifier.issn 1810-1852
dc.identifier.uri http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/10034
dc.description Departamentul de chirurgie cardiacă, IMSP Spitalul Clinic Republican en_US
dc.description.abstract Obiectiv: Mediastinita anterioară este una din complicaţiile majore după sternotomie în chirurgia cardiacă. Determinarea factorilor de risc ce pot determina apariţia acestor complicaţii, diagnosticul timpuriu, managementul chirurgical etapizat este de o importanţă majoră în tratamentul acestor pacienţi. Metode: Pe parcursul anilor 2000-2013 în secţia de chirurgie cardiacă cu mediastinită postoperatorie au fost trataţi 63 pacienţi (1,81% cazuri), inclusiv, 33 dintre ei (0,94%) cu infecţii profunde în plaga operatorie, 30 (0,86%) - cu sau fară dehiscenţă de stern. Grupul de studiu a fost format din 45(71,4%) barbaţi şi 18(28,5%) femei, avînd o vîrstă medie de 59 de ani, 30(47,6%) dintre ei sufereau de obezitate, 16(22,2%) sufereau de diabet zaharat, 41 (65%) de boală pulmonară cronică obstructivă. Folosirea unei arterei mamare interne (AMI) a fost la 29(46%), iar a ambelor artere mamare la 3(4,76%) dintre pacienţi. Durata medie de intervenţie chirurgicală a fost de 312 min. Terapie transfuzională au necesitat 19 (30,2%) din pacienţi. Mediastinita a fost diagnostificată la a 5-17 zi postoperator. Rezultate: Aplicarea metodelor deschise, debridarea timpurie, instalarea irigaţiei convenţionale au fost preferabile în etapizarea tramentului chirurgical. Resuturarea sternului prin procedeul Robicsek a fost efectuată la 22(35%) din pacienţi. Un caz de deces (1,58%) la a 20-a zi postoperatori, cauza fiind mediastinita sero-purulentă şi insuficienţă poliorganică. Patru pacienţi care au prezentat osteită sternală şi au necesitat rezecţii de cartilage şi plastia defectelor cu lambou muscular (3), pedicul omental (1). Concluzie: Folosirea uneia sau ambelor artere mamare, boala pulmonară cronică obstructivă, diabet zaharat, obezitatea, terapie transfuzională şi prelungirea timpului operator, sunt factori predictori pentru dezvoltarea mediastinitei poststernotomie. Managementul chirurgical etapizat reduce considerabil complicaţiile majore posibile şi cazurile de deces. en_US
dc.language.iso ro en_US
dc.publisher Asociaţia chirurgilor “Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova en_US
dc.subject.mesh Thoracic Surgery en_US
dc.subject.mesh Postoperative Complications--drug therapy en_US
dc.subject.mesh Sternotomy en_US
dc.subject.mesh Cardiovirus Infections en_US
dc.title Tratamentul complicaţiilor infecţioase după sternotomie în chirurgia cardiacă en_US
dc.type Article en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics