Reorganizarea subdiviziunilor unei instituţii medicale în vederea acordării asistenţei medicale pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2

Abstract

Rezumat Introducere. Experienţa ţărilor în timpul pandemiei de COVID-19 a demonstrat că, nivelul de rezistenţă al instituţiilor medicale la impact, capacitatea de a-şi păstra sau restabili în termeni restrânşi şi în condiţii complicate funcţionalitatea infrastructurii şi aptitudinea de muncă a personalului, condiţionează calitatea şi volumul asistenţei medicale acordate populaţiei afectate. Creşterea rapidă a necesităţilor de îngrijiri medicale pot în scurt timp depăşi potenţialul (uman, material, tehnic) nu numai al spitalului, ci şi al întregului sistem de asistenţă medicală, în ansamblu. Material şi metode. Studiul s-a axat pe analiza articolelor ştiinţifice, rapoartelor şi ghidurilor publicate online. Principala unitate de analiză, din punct de vedere metodologic, a fost „instituţia medicală în SARS-CoV-2”. Pentru colectarea informaţiilor, a fost utilizat motorul de căutare Google search, baze de date şi platforme cu acces deschis. Perioada de referinţă a fost cuprinsă între 01.11.2019 – 31.05.2020. Rezultate. În prezentul articol, sunt reflectate un şir de aspecte ce ţin de pregătirea şi modul de adaptare al unei instituţii medicale (în special, de profil staţionar) în vederea acordării asistenţei medicale pacienţilor infectaţi cu SARS-CoV-2, experienţa ţărilor, dar şi deficienţele constatate. În acest context, toate statele au iniţiat acţiuni îndreptate spre stoparea răspândirii virusului ca răspuns la situaţia de urgenţă de sănătate publică, însă ele s-au confruntat cu multe dificultăţi în fazele incipiente, ceea ce este atribuit următoarelor motive: capacităţile cu care s-a reacţionat la starea de urgenţă; mecanismul interactiv de răspuns la urgenţă; rezerve de urgenţă inadecvate şi insuficiente; posibilitatea de extindere a capacităţilor pentru carantină şi internare într-o perioadă scurtă; fluxul de pacienţi; gestionarea şi organizarea spitalelor în vederea securităţii; instruirea personalului medical etc. Concluzii. Reorganizarea şi adaptarea instituţiilor medicale la activitate în condiţii de epidemie sau pandemie necesită eforturi substanţiale, fapt condiţionat de complexitatea şi urgenţa realizării măsurilor specifice.

Abstract Introduction. The experience of many countries facing COVID-19 pandemic has proven that the healthcare service quality and volume provided to the infected population largely depend upon the resistance level of medical institutions, their ability to maintain or restore within a limited time and under difficult conditions, as well as proper infrastructure functionality and the employee capacity. The growing demand for healthcare assistance soon exceeds the hospital potential (human, material, and technical means), as well as of the overall health care system. Material and methods. The study focused on reviewing online scientific articles, reports and guidelines. From a methodological point of view, this data review was mainly related to the “medical institutions during SARS-CoV-2”. The Google search engine, open access databases and platforms were used to collect relevant information within a reference period of 01.11.2019 to 31.05.2020. Results. This article reveals a number of issues related to the management and adaptation of medical institutions (of inpatient care departments) in order to provide health care to patients infected with SARS-CoV-2, as well as the experience and challenges faced by different countries. In this regard, all countries initiated actions aimed at preventing the virus spread as a result of emergency public health situation, however many difficulties arose in the early stages due to following reasons: poor emergency preparedness and response capacities; lack of an interactive emergency response mechanism; inadequate and insufficient emergency resources; poor hospital capacity expansion for quarantine in a short period of time; high patient flow; rapid management and reconfiguration of hospital security services; medical staff training etc. Conclusions. The reorganization and adaptation of healthcare institution activity under epidemic or pandemic conditions requires substantial efforts, conditioned by complex and emergency specific measures.