Abstract:
Introducere. Monitorizarea factorilor de risc la locul de muncă și a
stării de sănătate a angajaților constituie fundamentele esențiale pentru
fortificarea și promovarea sănătății populației ocupate, prin dezvoltarea
măsurilor de prevenție primară, depistare precoce a modificărilor
funcționale nefavorabile a organismului (în faza când sunt ușor
reversibile), a bolilor profesionale și a bolilor legate de profesiune.
Analiza și evaluarea stării de sănătate a populației muncitorești după
indicatorii morbidității cu incapacitate temporară de muncă reprezintă
una din metodele aplicate de sănătatea ocupațională pentru a identifica
legitățile de formare a stării de sănătate în relație cu ocupația (munca),
deoarece permite determinarea entităților nozologice cu maximă
incidență a cazurilor și zilelor precum și gravitatea cazurilor de ITM. În
același timp, este posibilă evaluarea atât la nivel de secție/atelier a
întreprinderii, la nivel de unitate economică, la nivel de ramură a
economiei naționale, unitate teritorială administrativă sau nivel mediu
național.Scopul lucrării: Evaluarea epidemiologică a morbidității cu
incapacitate temporară de muncă (ITM) înregistrate în Republica
Moldova, cu identificarea tendințelor generale
Materiale și metode. S-a efectuat un studiu epidemiologic
retrospectiv-descriptiv a ITM, înregistrată în RM, după datele
raportului statistic F-16 ITM/e, preluate de la ANSP. Evaluarea
potențialului economic al RM din perspectiva riscurilor
profesionale, s-a efectuat în baza datelor Biroului Național de
Statisctică, disponibile pe pagina www.statistica.md
Perioada de observație a studiului cuprinde anii 1990-2019.
S-au calculat valorile centrale și tendințele evolutive a indicelui de
frecvență, a indicelui de grafitate și de durată a unui caz.Rezultate. Starea de sănătate a salariaților în relație cu munca este determinată de clasa
condițiilor de muncă, precum și de durata de expunere. În rezultatul tranziției la economia de
piață s-a schimbat profilul economic al țării, exprimat prin reducerea numărul întreprinderilor
mari și creșterea numărului de întreprinderi mici și mijlocii (fig.1). În anul 2019, majoritatea
populației ocupate a fost angajată în agricultură (37,4%), urmată de cea ocupată în
administrația publică, învățământ, sănătate și asistență socială (19,1% ), HORECA (16,1%),
industrie (12,2%) și alte (10,9%) (Fig.2). Per total, circa 60% aveau statutul de salariat. Peste
310 mii persoane (25% din populația ocupată) au durata săptămânii de lucru de 41 de ore.
Se constată creșterea progresivă a numărului locurilor de muncă care nu corespund cerințelor
de igiena muncii și subdiagnosticarea bolilor profesionale (fig.3).
Incidența morbidității prin ITM se menține la nivel ridicat de circa 59,3 cazuri și 883,6 zile la
100 salariați (fig.4-5). Se constată diferențe în structura morbidității populației ocupate
comparative cu
populația generală.Concluzii: Existența diferențelor în starea de sănătate a populației ocupate comparativ
cu populația generală, sugerează contribuția factorilor profesionali la formarea și
menținerea incidenței bolilor netransmisibile cu determinare multifactorială.
Description:
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu”, Catedrele de igienă, Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova, Ziua internațională a științei pentru pace și dezvoltare