Evaluarea morbidității cu incapacitate temporară de muncă a salariaților din Republica Moldova

Abstract

Introducere. Monitorizarea factorilor de risc la locul de muncă și a stării de sănătate a angajaților constituie fundamentele esențiale pentru fortificarea și promovarea sănătății populației ocupate, prin dezvoltarea măsurilor de prevenție primară, depistare precoce a modificărilor funcționale nefavorabile a organismului (în faza când sunt ușor reversibile), a bolilor profesionale și a bolilor legate de profesiune. Analiza și evaluarea stării de sănătate a populației muncitorești după indicatorii morbidității cu incapacitate temporară de muncă reprezintă una din metodele aplicate de sănătatea ocupațională pentru a identifica legitățile de formare a stării de sănătate în relație cu ocupația (munca), deoarece permite determinarea entităților nozologice cu maximă incidență a cazurilor și zilelor precum și gravitatea cazurilor de ITM. În același timp, este posibilă evaluarea atât la nivel de secție/atelier a întreprinderii, la nivel de unitate economică, la nivel de ramură a economiei naționale, unitate teritorială administrativă sau nivel mediu național.Scopul lucrării: Evaluarea epidemiologică a morbidității cu incapacitate temporară de muncă (ITM) înregistrate în Republica Moldova, cu identificarea tendințelor generale Materiale și metode. S-a efectuat un studiu epidemiologic retrospectiv-descriptiv a ITM, înregistrată în RM, după datele raportului statistic F-16 ITM/e, preluate de la ANSP. Evaluarea potențialului economic al RM din perspectiva riscurilor profesionale, s-a efectuat în baza datelor Biroului Național de Statisctică, disponibile pe pagina www.statistica.md Perioada de observație a studiului cuprinde anii 1990-2019. S-au calculat valorile centrale și tendințele evolutive a indicelui de frecvență, a indicelui de grafitate și de durată a unui caz.Rezultate. Starea de sănătate a salariaților în relație cu munca este determinată de clasa condițiilor de muncă, precum și de durata de expunere. În rezultatul tranziției la economia de piață s-a schimbat profilul economic al țării, exprimat prin reducerea numărul întreprinderilor mari și creșterea numărului de întreprinderi mici și mijlocii (fig.1). În anul 2019, majoritatea populației ocupate a fost angajată în agricultură (37,4%), urmată de cea ocupată în administrația publică, învățământ, sănătate și asistență socială (19,1% ), HORECA (16,1%), industrie (12,2%) și alte (10,9%) (Fig.2). Per total, circa 60% aveau statutul de salariat. Peste 310 mii persoane (25% din populația ocupată) au durata săptămânii de lucru de 41 de ore. Se constată creșterea progresivă a numărului locurilor de muncă care nu corespund cerințelor de igiena muncii și subdiagnosticarea bolilor profesionale (fig.3). Incidența morbidității prin ITM se menține la nivel ridicat de circa 59,3 cazuri și 883,6 zile la 100 salariați (fig.4-5). Se constată diferențe în structura morbidității populației ocupate comparative cu populația generală.Concluzii: Existența diferențelor în starea de sănătate a populației ocupate comparativ cu populația generală, sugerează contribuția factorilor profesionali la formarea și menținerea incidenței bolilor netransmisibile cu determinare multifactorială.