Rezumat
Introducere. Prevalenţa şi prognosticul implicării digestive
în evoluţia patologiei provocate de noul coronavirus
(COVID-19) nu este pe deplin elucidată. Scopul a fost de a
analiza şi de a sistematiza datele disponibile, privind multiplele
aspecte gastroenterologice ale bolii, inclusiv poziţia celor
mai valoroase asociaţii din domeniul în cauză, ca răspuns
la apariţia pandemiei. Material şi metode. Au fost efectuată o cercetare în
PubMed, Medline, Web of Science, Elsiever, folosind motorul
de căutare Google, aplicând cuvinte cheie: „coronavirus”,
„sindrom acut respirator sever coronavirus 2”, „SARS-CoV-2”,
„COVID-19”, „nCoV”, „2019-nCoV”. Au fost analizate articole în
limba engleză, începând cu luna ianuarie până în luna mai,
2020. Au fost incluse toate articolele care raportau date epidemiologice
şi clinice, privind simptomele gastro-intestinale,
leziunile hepatice, prevalenţa comorbidităţilor hepatice şi
gastro-intestinale la pacienţii cu COVID-19.
Rezultate. Manifestările gastrointestinale, precum diareea,
voma, greaţa, durerea abdominală au survenit frecvent la
pacienţii cu COVID-19. Acestea, în unele cazuri, au precedat
simptomatologia respiratorie, întârziind stabilirea diagnosticului
corect şi în mod excepţional, au fost stabilite precum
unica acuză a pacientului. Pacienţii cu maladie COVID-19
severă au avut un risc mai mare de a dezvolta simptome
gastro-intestinale şi leziuni hepatice, manifestate prin elevarea
transaminazelor, hipoalbuminemie, trombocitopenie,
tendinţă spre dezvoltarea stărilor critice şi înrăutăţirea prognosticului.
Riscul de boală severă sau de infectare nu a fost
mai crescut în rândul pacienţilor cu COVID-19 şi comorbidităţi
gastrointestinale sau hepatice existente. Totuşi, s-a observat
faptul că, ciroza hepatică decompensată, carcinomul
hepatocelular, formele severe ale bolilor inflamatorii intestinale
au precipitat dezvoltarea formelor severe ale COVID-19
şi prognostic nefavorabil. Deşi, s-a demonstrat că eliminarea
virusului cu materiile fecale depăşeşte în timp prezenţa
acestuia în frotiul nazofaringian, sunt necesare studii suplimentare
pentru a confirma existenţa căii de transmitere fecal-
orală a SARS-CoV-2.
Concluzii. Studiul a arătat că simptomele digestive şi
leziunile hepatice nu sunt o constatare accidentală, în cazul
pacienţilor infectaţi cu coronavirusul de tip nou, având
relevanţă în diagnosticul precoce al bolii şi în prognosticul
acesteia. O atenţie sporită trebuie acordată îngrijirii acestui
grup de pacienţi.
Abstract
Introduction. The prevalence of digestive system involvement
in the evolution of coronavirus disease (COVID-
19) is not fully elucidated. The aim was to analyze and
systematize the available data on the multiple gastroenterological
aspects of the disease, including the position of the
most valuable associations in the field, in response to the
pandemic. Material and methods. It was performed a search in
PubMed, Medline, Web of Science, Elsiever on the Google
search engine, applying keywords: “coronavirus”, “severe
acute respiratory syndrome”, “SARS-CoV-2”, “COVID-19”,
“nCoV”, “2019-nCoV”. There were analysed articles in English
language beginning with January up to May 2020. All
articles, that reported epidemiological and clinical data on
gastrointestinal symptoms, hepatic injury, prevalence of hepatic
and gastrointestinal comorbidities in patients with COVID-
19 were included.
Results. Gastrointestinal manifestations, such as diarrhea,
vomiting, nausea, abdominal pain have occurred frequently
in patients with COVID-19. These, in some cases,
preceded the respiratory symptoms, delaying the establishment
of the correct diagnosis and, exceptionally, were established
as the only complaint of the patient. The patients with
severe COVID-19 had a higher risk of developing gastrointestinal
symptoms and liver damage, manifested by elevated
transaminases, hypoalbuminemia, thrombocytopenia, tendency
towards the development of critical states and the
worsening of the prognosis. The risk of severe disease or
infection, has not been increased in patients with COVID-19
and existing gastrointestinal or hepatic comorbidities. However,
it was observed that decompensated liver cirrhosis, hepatocellular
carcinoma, severe forms of inflammatory bowel,
precipitated the development of severe forms of COVID-19
and with an unfavorable prognosis. Although fecal elimination
of the virus has been shown to outweigh its presence
in the nasopharyngeal smear, further studies are needed to
confirm the existence of the fecal-oral route of SARS-CoV-2
transmission.
Conclusions. This study showed that digestive symptoms
and liver damage are not an accidental finding in patients
with COVID-19, having relevance in the early diagnosis
of the disease and its prognosis. An increased attention
should be offered to the care of this group of patients.
