Afectarea sistemului digestiv în infecţia cu coronavirusul de tip nou

Abstract

Rezumat Introducere. Prevalenţa şi prognosticul implicării digestive în evoluţia patologiei provocate de noul coronavirus (COVID-19) nu este pe deplin elucidată. Scopul a fost de a analiza şi de a sistematiza datele disponibile, privind multiplele aspecte gastroenterologice ale bolii, inclusiv poziţia celor mai valoroase asociaţii din domeniul în cauză, ca răspuns la apariţia pandemiei. Material şi metode. Au fost efectuată o cercetare în PubMed, Medline, Web of Science, Elsiever, folosind motorul de căutare Google, aplicând cuvinte cheie: „coronavirus”, „sindrom acut respirator sever coronavirus 2”, „SARS-CoV-2”, „COVID-19”, „nCoV”, „2019-nCoV”. Au fost analizate articole în limba engleză, începând cu luna ianuarie până în luna mai, 2020. Au fost incluse toate articolele care raportau date epidemiologice şi clinice, privind simptomele gastro-intestinale, leziunile hepatice, prevalenţa comorbidităţilor hepatice şi gastro-intestinale la pacienţii cu COVID-19. Rezultate. Manifestările gastrointestinale, precum diareea, voma, greaţa, durerea abdominală au survenit frecvent la pacienţii cu COVID-19. Acestea, în unele cazuri, au precedat simptomatologia respiratorie, întârziind stabilirea diagnosticului corect şi în mod excepţional, au fost stabilite precum unica acuză a pacientului. Pacienţii cu maladie COVID-19 severă au avut un risc mai mare de a dezvolta simptome gastro-intestinale şi leziuni hepatice, manifestate prin elevarea transaminazelor, hipoalbuminemie, trombocitopenie, tendinţă spre dezvoltarea stărilor critice şi înrăutăţirea prognosticului. Riscul de boală severă sau de infectare nu a fost mai crescut în rândul pacienţilor cu COVID-19 şi comorbidităţi gastrointestinale sau hepatice existente. Totuşi, s-a observat faptul că, ciroza hepatică decompensată, carcinomul hepatocelular, formele severe ale bolilor inflamatorii intestinale au precipitat dezvoltarea formelor severe ale COVID-19 şi prognostic nefavorabil. Deşi, s-a demonstrat că eliminarea virusului cu materiile fecale depăşeşte în timp prezenţa acestuia în frotiul nazofaringian, sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma existenţa căii de transmitere fecal- orală a SARS-CoV-2. Concluzii. Studiul a arătat că simptomele digestive şi leziunile hepatice nu sunt o constatare accidentală, în cazul pacienţilor infectaţi cu coronavirusul de tip nou, având relevanţă în diagnosticul precoce al bolii şi în prognosticul acesteia. O atenţie sporită trebuie acordată îngrijirii acestui grup de pacienţi.

Abstract Introduction. The prevalence of digestive system involvement in the evolution of coronavirus disease (COVID- 19) is not fully elucidated. The aim was to analyze and systematize the available data on the multiple gastroenterological aspects of the disease, including the position of the most valuable associations in the field, in response to the pandemic. Material and methods. It was performed a search in PubMed, Medline, Web of Science, Elsiever on the Google search engine, applying keywords: “coronavirus”, “severe acute respiratory syndrome”, “SARS-CoV-2”, “COVID-19”, “nCoV”, “2019-nCoV”. There were analysed articles in English language beginning with January up to May 2020. All articles, that reported epidemiological and clinical data on gastrointestinal symptoms, hepatic injury, prevalence of hepatic and gastrointestinal comorbidities in patients with COVID- 19 were included. Results. Gastrointestinal manifestations, such as diarrhea, vomiting, nausea, abdominal pain have occurred frequently in patients with COVID-19. These, in some cases, preceded the respiratory symptoms, delaying the establishment of the correct diagnosis and, exceptionally, were established as the only complaint of the patient. The patients with severe COVID-19 had a higher risk of developing gastrointestinal symptoms and liver damage, manifested by elevated transaminases, hypoalbuminemia, thrombocytopenia, tendency towards the development of critical states and the worsening of the prognosis. The risk of severe disease or infection, has not been increased in patients with COVID-19 and existing gastrointestinal or hepatic comorbidities. However, it was observed that decompensated liver cirrhosis, hepatocellular carcinoma, severe forms of inflammatory bowel, precipitated the development of severe forms of COVID-19 and with an unfavorable prognosis. Although fecal elimination of the virus has been shown to outweigh its presence in the nasopharyngeal smear, further studies are needed to confirm the existence of the fecal-oral route of SARS-CoV-2 transmission. Conclusions. This study showed that digestive symptoms and liver damage are not an accidental finding in patients with COVID-19, having relevance in the early diagnosis of the disease and its prognosis. An increased attention should be offered to the care of this group of patients.