dc.contributor.author |
Gorelco, Tatiana |
|
dc.contributor.author |
Stasii, Ecaterina |
|
dc.contributor.author |
Culeşin, Tatiana |
|
dc.contributor.author |
Gorelco, Victor |
|
dc.date.accessioned |
2019-06-06T09:58:50Z |
|
dc.date.available |
2019-06-06T09:58:50Z |
|
dc.date.issued |
2018 |
|
dc.identifier.citation |
GORELCO, Tatiana; STASII, Ecaterina; CULEŞIN, Tatiana; GORELCO, Victor. Sindromul bronhoobstructiv la copii. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină. 2018, nr. 1-2(75-76), pp. 23-24. ISSN 1729-8687. |
en_US |
dc.identifier.issn |
1729-8687 |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/1318 |
|
dc.identifier.uri |
http://revistaspemm.md/wp-content/uploads/2019/05/1-275-762018c.pdf |
|
dc.description |
IMSP Institutul Mamei şi Copilului, Departamentul Pediatrie, IP USMF Nicolae Testemiţanu |
en_US |
dc.description.abstract |
Introducere
Sindromul bronhoobstructiv este o stare
patologică legată de deteriorarea permeabilităţii
bronhiilor, ca urmare a îngustării sau ocluziei lor.
Acest sindrom nu este un diagnostic de sine stătător,
întâlnindu-se mai frecvent şi evoluând deosebit de
grav la copiii de vârstă fragedă. Scopul studiului
Scopul acestei cercetări este stabilirea cauzelor
şi a variantelor evolutive ale sindromului bronhoobstructiv la copii.
Material şi metode
În perioada 2016–2017, în secţia de alergologie a Institutului Mamei şi Copilului (IMC) au fost
internaţi în mod urgent 164 de copii cu sindrom
bronhoobstructiv nediferenţiat. Vârsta copiilor varia
de la 3 luni la 6 ani. La 24 (14,6%) de copii, sindromul
bronhoobstructiv a fost înregistrat primar, ceilalţi
pacienţi dezvoltau al 3-lea – al 5-lea episod de obstrucţie bronşică. Anamneza alergologică agravată
a fost depistată în 68% de cazuri.
Toţi pacienţii au fost expuşi examenului clinic şi
celui paraclinic, ce includea hemoleucograma, radiografia toracelui; la copiii mai mari de 4 ani – spirometria, examinarea imunologică (aprecierea nivelului
de Ig E, A, M, G; IgM, IgGMycoplasma, Chlamydia pn.,
testului Phadiatop); în unele cazuri – esofagogastroduodenoscopia, ecografia cordului.
Rezultate obţinute
La 12 copii cu sindrom bronhoobstructiv primar
a fost diagnosticată bronşiolită acută, la 4 – tuse
convulsivă, la 3 – astm bronşic, iar la ceilalţi 5 copii
– pneumonie. La pacienţii cu sindrom bronhoobstructiv recidivant, în 61,4% cazuri (86 copii) a fost
depistat astm bronşic atopic, la 11,4% (16) pacienţi
– boală de reflux gastroesofagian, la 12,8% (18 copii)
– pneumonie dezvoltată pe fond de hipo-IgA-emie,
iar la 20 de copii (14,3%) a fost diagnosticată starea
de weezing recurent. Concluzie
Sindromul bronhoobstructiv la copii poate fi
o manifestare a unui şir de maladii. Acest fapt induce necesitatea efectuării unui examen complex şi
profund al tuturor pacienţilor cu bronhoobstrucţie
nediferenţiată. |
|
dc.language.iso |
ro |
en_US |
dc.publisher |
Asociația Obștească "Economie, Management și Psihologie în Medicină" din Republica Moldova |
en_US |
dc.relation.ispartof |
Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină: Al IV-lea Congres al medicilor de familie din Republica Moldova cu participare internaţională 16-17 mai 2018 Chișinău, Republica Moldova |
|
dc.subject.ddc |
CZU: 616.233-007.271-053.2 |
|
dc.subject.mesh |
Lung Diseases, Obstructive--diagnosis |
en_US |
dc.subject.mesh |
Child |
en_US |
dc.subject.mesh |
Bronchial Diseases--diagnosis |
en_US |
dc.subject.mesh |
Bronchitis--diagnosis |
en_US |
dc.title |
Sindromul bronhoobstructiv la copii |
en_US |
dc.type |
Other |
en_US |