Abstract:
Introducere
Alimentaţia naturală este unul dintre drepturile
fundamentale ale omului, este dreptul mamelor şi
dreptul copiilor la nutriţie ideală, sănătate şi îngrijire optimă [2, 3]. Organizaţia Mondială a Sănătăţii
declară că 98% din femei sunt fiziologic capabile să
alăpteze cu succes [4, 5, 9]. Obiectivul naţional, conform prevederilor Programului naţional în domeniul
alimentaţiei şi nutriţiei pentru anii 2014-2020, este
”creşterea, către anul 2020, a proporţiei alăptării exclusive în primele 6 luni până la 70% şi a duratei medii
a alăptării până la cel puţin 4 luni” [2]. Laptele uman
este alimentul ideal pentru alimentaţia sugarului,
conţine toate elementele nutritive atât cantitativ, cât
şi calitativ, perfect adaptate capacităţii de digestie a
nou-născutului [7, 8].
În municipiul Chişinău, în anul 2016, din 100
de copii, 89,5% au fost alăptaţi exclusiv la sân până
la vârsta de 3 luni, în raionul Hânceşti – 96,8%, în r.
Ialoveni – 94,8% copii şi în r. Ştefan-Vodă – 92,9%.
Micuţii alăptaţi exclusiv la sân până la vârsta de 6
luni au constituit în municipiul Chişinău 83,0%, în r.
Hânceşti – 95,5%, în r. Ialoveni – 89,4%, iar în r. ŞtefanVodă – 88,2%. Pentru acelaşi an de referinţă, copiii
alăptaţi la sân până la vârsta de un an în municipiul
Chişinău au constituit 68,7%, în Hânceşti – 77,2%, în
Ialoveni – 75,9%, iar în Ştefan-Vodă – 79,1%.
Procentul copiilor de 0-5 luni alăptaţi exclusiv
la sân în Republica Moldova este de circa 40% în aria
rurală, faţă de 30% în cea urbană [1]. Promovarea
şi încurajarea alăptării au fost şi rămân obiective
de bază în activitatea medicului de familie în toate
sistemele de sănătate [6, 9]. Obiectivele studiului
Obiectivele acestui studiu au fost: cercetarea
metodelor de alimentare a sugarilor în municipiul
Chişinău şi în localităţile rurale din raioanele Ialoveni,
Hânceşti şi Ştefan-Vodă; evaluarea practicilor de
diversificare a alimentaţiei sugarilor; implementarea instruirii mamelor privind alimentaţia corectă a
sugarului.
Material şi metode de cercetare
Lucrarea reprezintă rezultatul unui studiu complex: sondaj sociologic efectuat prin chestionarea
mamelor, examenul clinic al sugarilor, colectarea şi
interpretarea datelor din Carnetul de dezvoltare a copilului (Formular nr. 112/e). Cercetarea a fost efectuată în
perioada 10 octombrie 2016 – 23 iunie 2017. În studiu
au fost înrolaţi 100 de respondenţi: 50% de locuitori
urbani, care se supraveghează la medicii de familie din
Centrul-model al medicilor de familie Pro-San din IMSP
AMT Botanica, municipiul Chişinău, 50% de locuitori
din mediul rural, în cooperare cu CS Hânceşti – 30
respondenţi, CS Ştefan Vodă – 5 şi CS Ialoveni – 15
respondenţi. Vârsta mamelor a fost cuprinsă între 18
şi 45 de ani, media constituind 28 de ani.
Un aspect al studiului nostru a fost constatarea
mamelor-beneficiare de formare iniţială în domeniul
alimentaţiei sugarului, respectiv ne-am propus să
oferim oportunităţi de formare continuă în această
direcţie. În acest scop, am evaluat următoarele aspecte: studierea practicilor de alimentare a sugarului,
identificarea nevoilor mamelor privind aplicarea şi
poziţionarea corectă la sân şi evaluarea cunoştinţelor
lor în domeniul nutriţiei la sugari.
Rezultate obţinute şi discuţii
Au fost alăptaţi exclusiv la sân până la vârsta de
6 luni 49% din copii, dintre care 19% în municipiul
Chişinău şi 30% în localităţile rurale. Alimentaţie
mixtă am constatat la 39% de sugari, inclusiv 15%
din zona urbană; alimentaţie artificială am evidenţiat
la12% de sugari, toţi din Chişinău. Motivul trecerii
copiilor la alimentaţie mixtă (24%) sau artificială
(10%) înainte de 6 luni a fost reîntoarcerea mamei
la serviciu sau la studii. În cadrul asistării în timpul alăptării sugarilor
din poziţie şezândă, am constatat că poziţionarea şi
aplicarea la sân se efectuează corect. Însă, 52% din
mame preferă să alăpteze copii în poziţie culcată,
45% – în poziţie şezândă, iar 3% – în ortostatism, ceea
ce contravine recomandărilor Organizaţiei Mondiale
a Sănătăţii. Conform duratei alăptării, am constatat
că 66% din mame hrănesc copilul între 20 şi 30 de
minute, 31% – 45 de minute, iar 3% – 60 de minute.
Astfel, concludem că 34% de sugari au o alimentaţie
patologică, petrecând la sânul mamei mai mult de
45 de minute.
Diversificarea corectă şi individualizată a alimentaţiei la 6 luni ale copilului au început-o 66% din
mame, inclusiv 50% din mun. Chişinău. Introducerea
alimentaţiei complementare până la vârsta de 5,5
luni a fost identificată în 27% de cazuri, inclusiv 20%
din sate şi 7% din oraşe. La indicaţia medicului-pediatru, 12% din mame au început diversificarea la 5
luni, sugarii fiind la alimentaţie artificială. Produsul
de bază folosit a fost terciul, dintre care 10% – terci
de hrişcă, 1% – terci de orez şi 1% – terci de porumb.
În 11% cazuri, diversificarea a început la vârsta de 4
luni, oferindu-se în 5% de cazuri piure de măr şi în 6%
cazuri – de banană. Diversificarea alimentaţiei mai
târziu de 6,5 luni am constatat-o la 7% din sugarii
din oraşul Chişinău, produsul cel mai frecvent a fost
pireul de legume.
Am identificat 10 sugari din mediul rural care
au primit lapte de vaci de la 6 luni, inclusiv pentru
prepararea terciului, dintre care 4 copii cu dermatite
atopice. În majoritatea cazurilor (88%), mamele sugarilor cu alimentaţie diversificată au răspuns că au
obţinut informaţia despre produsele complementare
de la medicii de familie, asistentele medicale de familie şi medicii-pediatri, iar în 12% din cazuri au primit
sfaturi de la bunici, rude, vecini sau din internet. Din
rândul acestora, am specificat un caz ieşit din comun:
unui sugar de 3 luni i s-a oferit brânză de oi, din care
cauză acesta a fost internat de urgenţă în terapie
intensivă cu vome, diaree şi erupţii alergice.
Concluzii
Alimentaţia sugarilor exclusiv la sân până la
vârsta de 6 luni a constituit 49%, un număr mai mic
decât cel recomandat de OMS. Diversificarea alimentaţiei la sugari, corectă şi personalizată, întâlnită în
66% de cazuri, impune măsuri pentru creşterea complianţei mamelor prin informatizare perseverentă şi
instruirea de către personalul medical din asistenţa
medicală primară.