Evaluarea practicilor de alimentare a sugarilor în municipiul Chişinău versus localităţile rurale

Abstract

Introducere Alimentaţia naturală este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, este dreptul mamelor şi dreptul copiilor la nutriţie ideală, sănătate şi îngrijire optimă [2, 3]. Organizaţia Mondială a Sănătăţii declară că 98% din femei sunt fiziologic capabile să alăpteze cu succes [4, 5, 9]. Obiectivul naţional, conform prevederilor Programului naţional în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei pentru anii 2014-2020, este ”creşterea, către anul 2020, a proporţiei alăptării exclusive în primele 6 luni până la 70% şi a duratei medii a alăptării până la cel puţin 4 luni” [2]. Laptele uman este alimentul ideal pentru alimentaţia sugarului, conţine toate elementele nutritive atât cantitativ, cât şi calitativ, perfect adaptate capacităţii de digestie a nou-născutului [7, 8]. În municipiul Chişinău, în anul 2016, din 100 de copii, 89,5% au fost alăptaţi exclusiv la sân până la vârsta de 3 luni, în raionul Hânceşti – 96,8%, în r. Ialoveni – 94,8% copii şi în r. Ştefan-Vodă – 92,9%. Micuţii alăptaţi exclusiv la sân până la vârsta de 6 luni au constituit în municipiul Chişinău 83,0%, în r. Hânceşti – 95,5%, în r. Ialoveni – 89,4%, iar în r. ŞtefanVodă – 88,2%. Pentru acelaşi an de referinţă, copiii alăptaţi la sân până la vârsta de un an în municipiul Chişinău au constituit 68,7%, în Hânceşti – 77,2%, în Ialoveni – 75,9%, iar în Ştefan-Vodă – 79,1%. Procentul copiilor de 0-5 luni alăptaţi exclusiv la sân în Republica Moldova este de circa 40% în aria rurală, faţă de 30% în cea urbană [1]. Promovarea şi încurajarea alăptării au fost şi rămân obiective de bază în activitatea medicului de familie în toate sistemele de sănătate [6, 9]. Obiectivele studiului Obiectivele acestui studiu au fost: cercetarea metodelor de alimentare a sugarilor în municipiul Chişinău şi în localităţile rurale din raioanele Ialoveni, Hânceşti şi Ştefan-Vodă; evaluarea practicilor de diversificare a alimentaţiei sugarilor; implementarea instruirii mamelor privind alimentaţia corectă a sugarului. Material şi metode de cercetare Lucrarea reprezintă rezultatul unui studiu complex: sondaj sociologic efectuat prin chestionarea mamelor, examenul clinic al sugarilor, colectarea şi interpretarea datelor din Carnetul de dezvoltare a copilului (Formular nr. 112/e). Cercetarea a fost efectuată în perioada 10 octombrie 2016 – 23 iunie 2017. În studiu au fost înrolaţi 100 de respondenţi: 50% de locuitori urbani, care se supraveghează la medicii de familie din Centrul-model al medicilor de familie Pro-San din IMSP AMT Botanica, municipiul Chişinău, 50% de locuitori din mediul rural, în cooperare cu CS Hânceşti – 30 respondenţi, CS Ştefan Vodă – 5 şi CS Ialoveni – 15 respondenţi. Vârsta mamelor a fost cuprinsă între 18 şi 45 de ani, media constituind 28 de ani. Un aspect al studiului nostru a fost constatarea mamelor-beneficiare de formare iniţială în domeniul alimentaţiei sugarului, respectiv ne-am propus să oferim oportunităţi de formare continuă în această direcţie. În acest scop, am evaluat următoarele aspecte: studierea practicilor de alimentare a sugarului, identificarea nevoilor mamelor privind aplicarea şi poziţionarea corectă la sân şi evaluarea cunoştinţelor lor în domeniul nutriţiei la sugari. Rezultate obţinute şi discuţii Au fost alăptaţi exclusiv la sân până la vârsta de 6 luni 49% din copii, dintre care 19% în municipiul Chişinău şi 30% în localităţile rurale. Alimentaţie mixtă am constatat la 39% de sugari, inclusiv 15% din zona urbană; alimentaţie artificială am evidenţiat la12% de sugari, toţi din Chişinău. Motivul trecerii copiilor la alimentaţie mixtă (24%) sau artificială (10%) înainte de 6 luni a fost reîntoarcerea mamei la serviciu sau la studii. În cadrul asistării în timpul alăptării sugarilor din poziţie şezândă, am constatat că poziţionarea şi aplicarea la sân se efectuează corect. Însă, 52% din mame preferă să alăpteze copii în poziţie culcată, 45% – în poziţie şezândă, iar 3% – în ortostatism, ceea ce contravine recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Conform duratei alăptării, am constatat că 66% din mame hrănesc copilul între 20 şi 30 de minute, 31% – 45 de minute, iar 3% – 60 de minute. Astfel, concludem că 34% de sugari au o alimentaţie patologică, petrecând la sânul mamei mai mult de 45 de minute. Diversificarea corectă şi individualizată a alimentaţiei la 6 luni ale copilului au început-o 66% din mame, inclusiv 50% din mun. Chişinău. Introducerea alimentaţiei complementare până la vârsta de 5,5 luni a fost identificată în 27% de cazuri, inclusiv 20% din sate şi 7% din oraşe. La indicaţia medicului-pediatru, 12% din mame au început diversificarea la 5 luni, sugarii fiind la alimentaţie artificială. Produsul de bază folosit a fost terciul, dintre care 10% – terci de hrişcă, 1% – terci de orez şi 1% – terci de porumb. În 11% cazuri, diversificarea a început la vârsta de 4 luni, oferindu-se în 5% de cazuri piure de măr şi în 6% cazuri – de banană. Diversificarea alimentaţiei mai târziu de 6,5 luni am constatat-o la 7% din sugarii din oraşul Chişinău, produsul cel mai frecvent a fost pireul de legume. Am identificat 10 sugari din mediul rural care au primit lapte de vaci de la 6 luni, inclusiv pentru prepararea terciului, dintre care 4 copii cu dermatite atopice. În majoritatea cazurilor (88%), mamele sugarilor cu alimentaţie diversificată au răspuns că au obţinut informaţia despre produsele complementare de la medicii de familie, asistentele medicale de familie şi medicii-pediatri, iar în 12% din cazuri au primit sfaturi de la bunici, rude, vecini sau din internet. Din rândul acestora, am specificat un caz ieşit din comun: unui sugar de 3 luni i s-a oferit brânză de oi, din care cauză acesta a fost internat de urgenţă în terapie intensivă cu vome, diaree şi erupţii alergice. Concluzii Alimentaţia sugarilor exclusiv la sân până la vârsta de 6 luni a constituit 49%, un număr mai mic decât cel recomandat de OMS. Diversificarea alimentaţiei la sugari, corectă şi personalizată, întâlnită în 66% de cazuri, impune măsuri pentru creşterea complianţei mamelor prin informatizare perseverentă şi instruirea de către personalul medical din asistenţa medicală primară.