Particularităţi de tratament al pacienţilor cu hipertensiune arterială sistolică izolată la vârstnici

Abstract

Un aspect important în tratamentul hipertensiunii arteriale sistolice izolate (HTASI) la vârstnici, îl reprezintă administrarea adecvată a medicaţiei și creșterea eficacităţii farmacoterapiei prin diverse combinaţii de preparate antihipertensive. O importanţă deosebită o reprezintă furnizarea datelor farmacoepidemiologiei preparatelor antihipertensive, care oferă posibilitatea depistării particularităţlior de tratament regional al HTASI. Scopul cercetării a fost elucidarea administrării de medicaţie antihipertensivă la pacienţii cu HTAIS în diferite regiuni ale Republicii Moldova. Material şi metode Cercetările s-au efectuat în baza unei anchete elaborate de către colectivul Laboratorului Știinţific de Gerontologie. S-au studiat 420 de cartele ambulatorii cu diagnosticul stabilit de HTASI. Drept criteriu de includere în anchetă a fost vârsta de peste 65 ani, administrarea medicaţiei antihipertensive prescrise pentru o perioadă de cel puţin 1 lună, și monitorizarea HTASI de către medicul de familie. Ca criteriile de excludere au servit prezenţa maladiilor oncologice și bolilor cronice decompensate (cardiace, renale, hepatice). Rezultate Vârsta bolnavilor a variat între 65-95 ani, media de vârstă constituind 75±0,3 ani. Femeile au prezentat – 68%, iar bărbaţi – 32%. Maladiile concomitente s-au prezentat după cum urmează: astmul cardiac – 3,1%, diabetul zaharat – 19,1%, pielonefrita cronică – 20%, insuficienţa renală cronică – 2,3%, hipotiroidia – 8%, patologia cerebrovasculară – 64,07%, accidentele vasculare cerebrale – 7,43%. În rezultatul efectuării terapiei antihipertensive, frecvenţa administrării de monoterapie a inhibitorilor enzimelor de conversie (IEC) în HTAIS a costituit – 88,3%, diuretice tiazidice (DT) – 86%, blocanţi ai canalelor de calciu (BCC) de tip dehidroperidinic – 30,29%, BCC de tip non-dehidroperidinic – 3,73%, betablocanţi (BB) – 7,72%. În urma administrării medicaţiei antihipertensive, valorile tensiunii arteriale pulsatile a prezentat după cum urmează: 50 mmHg – 11,15%, 60 mmHg – 12,86%, 70 mmHg –17,14%, 80 mmHg – 35,43%, 90 mmHg – 23,42%. Concomitent, s-a evaluat frecvenţa în adminstrarea combinaţiilor de preparate antipertensive la pacienţii cu HTAIS și s-au obţinut următoarele date: DT + IEC – 57%, diuretice + BCC – 14,15%, DT + BB – 8,86%, IEC + BCC – 7,7%, BCC + BB – 4,86%, D+IEC+BCC – 19,3%, D+IEC+BB – 11,43%. Concluzii Cercetările efectuate au relevat, că monoterapia de elecţie al HTAIS a cuprins inhibitori ai enzimelor de conversie, diuretice tiazidice și blocanţi ai canalelor de calciu de tip dehidroperidinic, ceea ce a prezentat un tratament contemporan la vârstnici.