Managementul depistării tuberculozei în sistemul medical integrat în Republica Moldova

Abstract

Scop. Optimizarea depistării tuberculozei în sistemul medical integrat, determinarea criteriilor medico-sociale de formare a grupelor de risc crescut de îmbolnăvire cu tuberculoză, care vor contribui la reducerea poverii tuberculozei în Republica Moldova. Material și metode. Ancheta-chestionar pentru depistarea maladiilor aparatului respirator. Au fost analizate materialele activităţii secţiei de monitorizare, evaluare și integrare a serviciilor de asistenţă medicală și Strategia DOTS și DOTS plus în cadrul Institutului de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc, agenda de monitorizare și evaluare a programelor teritoriale de control al tuberculozei. Rezultate. În cadrul examinărilor epidemiologice în baza a 1425 de anchete s-a constatat că metodele de depistare a bolnavilor cu TB au fost: identificarea din rândul simptomaticilor – 65,7% pacienţi, prin radiofotografia profilactică – 34,3%. Prin examenele profilactice din contingentele obligatorii au fost depistaţi 7,5%, din grupele de risc sporit de îmbolnăvire cu TB – 12,5%; au fost evidenţiaţi factorii nocivi la 19,9% persoane, cu BNAR – la 25,6%. Conform datelor examenului radiologic, s-a constatat că procesul de TB pulmonară evolutivă la 70,4% din numărul total de bolnavi în anii precedenţi nu manifestau modificări patologice. Sechele de TB au fost depistate în 24,5% cazuri, pneumofibroză postinflamatorie – în 12,5%. Rezultatele acestui studiu ne permit să menţionăm că organizarea unui control clinic, bacteriologic și radiologic al persoanelor cu simptome asigură identificarea bolnavilor contagioși cu mult mai devreme. Aproximativ 1/3 dintre cazurile de tuberculoză cu examen microscopic pozitiv sunt depistate prin radiofotografie, în același timp 2/3 sunt identificate prin examenul persoanelor cu simptome caracteristice tuberculozei. Majoritatea bolnavilor baciliferi prezentau imagine toracică fără patologie la examenul radiologic precedent, iar procesul de tuberculoză a evoluat rapid, cu manifestări clinice ale unui proces pulmonar infiltrativ acut. Evidenţierea grupelor cu risc crescut de îmbolnăvire de tuberculoză în condiţiile actuale este determinată primordial de factori medico-biologici, medicosociali și social-economici. În acest contingent de populaţie vor fi incluși: grupe de risc cu particularităţi medico-biologice ale organismului; grupe de risc legat de condiţiile nocive de muncă și de mediu ambiant; grupe de risc legat de factorii sociali; grupe de persoane cu risc legat de defecte în organizarea depistării tuberculozei; examinări ocazionale; depistări radiofotografice „ţintite”. La etapa actuală este mai raţională orientarea către depistări „ţintite” – de screening al tuberculozei din rândurile grupelor de risc, în anumite teritorii și colectivităţi cu potenţial epidemiologic al tuberculozei crescut. Concluzie. Necesitatea intensificării activităţilor antituberculoase, inclusiv optimizarea depistării este condiţionată de incidenţa înaltă a tuberculozei. Depistarea cât mai timpurie a pacienţilor cu tuberculoză evolutivă și trimiterea lor cât mai curând la medicul-ftiziopneumolog vor contribui la iniţierea oportună a tratamentului antituberculos, la stoparea răspândirii infecţiei în societate, respectiv la micșorarea numărului de cazuri de tuberculoză.