Abstract:
Scop. Optimizarea depistării tuberculozei în
sistemul medical integrat, determinarea criteriilor
medico-sociale de formare a grupelor de risc crescut
de îmbolnăvire cu tuberculoză, care vor contribui
la reducerea poverii tuberculozei în Republica
Moldova.
Material și metode. Ancheta-chestionar pentru depistarea maladiilor aparatului respirator. Au
fost analizate materialele activităţii secţiei de monitorizare, evaluare și integrare a serviciilor de asistenţă
medicală și Strategia DOTS și DOTS plus în cadrul
Institutului de Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc,
agenda de monitorizare și evaluare a programelor
teritoriale de control al tuberculozei.
Rezultate. În cadrul examinărilor epidemiologice în baza a 1425 de anchete s-a constatat că
metodele de depistare a bolnavilor cu TB au fost:
identificarea din rândul simptomaticilor – 65,7%
pacienţi, prin radiofotografia profilactică – 34,3%.
Prin examenele profilactice din contingentele obligatorii au fost depistaţi 7,5%, din grupele de risc
sporit de îmbolnăvire cu TB – 12,5%; au fost evidenţiaţi factorii nocivi la 19,9% persoane, cu BNAR – la
25,6%. Conform datelor examenului radiologic, s-a
constatat că procesul de TB pulmonară evolutivă la
70,4% din numărul total de bolnavi în anii precedenţi
nu manifestau modificări patologice. Sechele de TB
au fost depistate în 24,5% cazuri, pneumofibroză
postinflamatorie – în 12,5%.
Rezultatele acestui studiu ne permit să menţionăm că organizarea unui control clinic, bacteriologic și radiologic al persoanelor cu simptome
asigură identificarea bolnavilor contagioși cu mult
mai devreme. Aproximativ 1/3 dintre cazurile de
tuberculoză cu examen microscopic pozitiv sunt depistate prin radiofotografie, în același timp 2/3 sunt
identificate prin examenul persoanelor cu simptome
caracteristice tuberculozei. Majoritatea bolnavilor
baciliferi prezentau imagine toracică fără patologie
la examenul radiologic precedent, iar procesul de
tuberculoză a evoluat rapid, cu manifestări clinice
ale unui proces pulmonar infiltrativ acut. Evidenţierea grupelor cu risc crescut de îmbolnăvire de
tuberculoză în condiţiile actuale este determinată
primordial de factori medico-biologici, medicosociali și social-economici. În acest contingent de
populaţie vor fi incluși: grupe de risc cu particularităţi medico-biologice ale organismului; grupe de
risc legat de condiţiile nocive de muncă și de mediu
ambiant; grupe de risc legat de factorii sociali; grupe
de persoane cu risc legat de defecte în organizarea
depistării tuberculozei; examinări ocazionale; depistări radiofotografice „ţintite”. La etapa actuală este
mai raţională orientarea către depistări „ţintite” – de
screening al tuberculozei din rândurile grupelor de
risc, în anumite teritorii și colectivităţi cu potenţial
epidemiologic al tuberculozei crescut.
Concluzie. Necesitatea intensificării activităţilor antituberculoase, inclusiv optimizarea depistării
este condiţionată de incidenţa înaltă a tuberculozei.
Depistarea cât mai timpurie a pacienţilor cu tuberculoză evolutivă și trimiterea lor cât mai curând la
medicul-ftiziopneumolog vor contribui la iniţierea
oportună a tratamentului antituberculos, la stoparea
răspândirii infecţiei în societate, respectiv la micșorarea numărului de cazuri de tuberculoză.
