Abstract:
Actualitatea temei. Odată cu dezvoltarea știinţei
noi – sanocreatologia, a apărut posibilitatea de a
aprecia prezenţa dereglărilor sănătăţii organismului.
În unele lucrări precedente, a fost subliniat faptul
existenţei unor modificări negative în componenţa
microflorei intestinale în cazurile disfuncţiilor diareice,
iar în altele – faptul prezenţei stării de dismicrobism
intestinal în cazul acţiunii asupra organismului
a diverșilor factori nefavorabili ai mediului ambiant,
mai ales a celor climaterici. În baza rezultatelor știinţifice
obţinute în cadrul Institutului de Fiziologie
și Sanocreatologie al AȘM, s-a constatat că microorganismele
tubului digestiv reacţionează prompt la influenţa unor astfel de factori prin schimbări
cantitative sau calitative.Scopul prezentei lucrări este de a evidenţia posibilitatea de apreciere rapidă a stării sănătăţii sistemului digestiv al organismului prin nivelul cantitativ
al unor reprezentanţi ai microflorei intestinale.
Materiale și metode. Pentru atingerea scopului, au fost realizate 2 serii de experienţe. În prima
serie, au fost utilizate 4 loturi de purcei sugari și înţărcaţi, iar în a doua – 2 loturi de purcei cu vârsta de
0-35 zile. S-au studiat mostrele de conţinut intestinal
(rectal), acumulat de la toate animalele experimentale pe parcursul investigaţiei, cu determinarea nivelului cantitativ al unor reprezentanţi ai microflorei
intestinale din genurile obligative (Bifidobacterium și
Lactobacillus) și facultatorii sau condiţionat patogene
(Escherichia, Proteus și Enterococcus).
Rezultate. În urma cercetărilor primei serii,
s-a constatat o sensibilitate sporită faţă de factorul
temperaturii scăzute a mediului ambiant (cu 2-6° C),
care a fost mai pronunţată la animalele de 6, 10 și 20
zile. În acest timp, cantitatea bifidobacteriilor și lactobacililor a scăzut, respectiv, cu: 17,23% și 22,43%;
15,58% și 14,17%; 13,55% și 12,17%. Concomitent,
s-a depistat că regimul de temperatură de 20...18°C,
comprativ cu cel de 26....22° C, a acţionat ca factor
extrem de nociv asupra organismului la vârstele de
15 și 20 de zile, când multiplicarea escherichiilor a
fost mai intensă, respectiv, cu 12,24% și 15,48 %.
Diminuara cantităţii bifidobacteriilor și lactobacililor s-a depistat și la toţi purceii înţărcaţi, dar mai
intensivă la vârsta de 35 zile (respectiv, cu 27,85%
și 20,55%), iar sporirea numerică a escherichiilor și
enterococilor a fost mai pronunţată la cei de 35 și
40 de zile (respectiv, cu 23,65%; 19,48% și 28,85%;
17,79%).
Astfel, s-a constatat că factorul temperaturii scăzute (cu 2-6o
C și cu 5-7°C) a acţionat negativ asupra
sănătăţii purceilor de vârstă prematură (respectiv
sugari și înţărcaţi), contribuind la dezvoltarea stării
de dismicrobism intestinal.
Datele obţinute în rezultatul seriei a doua de
experienţe au demonstrat că și factorul poluării
aerului cu gaze nocive (NH3
– 20-35 mg/m3
și H2
S
– 15-22 mg/m3
) a cauzat scăderea considerabilă a
valorii numerice a bifidobacteriilor, lactobacililor și
bacteroizilor. Asemenea schimbări au fost evidenţiate la animalele cu vârste de 10, 15, 20, 25 și 35
zile, când numărul lor se deosebea de numărul din
lotul-martor, respectiv, cu: 30,31%; 40,11%; 20,94%;
42,62%; 48,85%; 20,00%; 45,30%; 51,64%; 27,79%;
42,62%; 54,76%; 32,75% și 54,62%; 59,40%; 37,20%.
Concomitent, s-a observat o acţiune negativă a
acestui factor prin sporirea cantităţii bacteriilor condiţionat patogene (respectiv, din genul Escherichia
și familia Streptococcaceae – cu 28,85%; 29,28%;
41,60%; 37,79%; 43,38%; 37,50%; 45,92%; 45,35%
și 47,76%; 50%). Datele expuse demonstrează că
gazele nocive nominalizate au o acţiune negativă
asupra organismului purceilor, iar această influenţă
a servit drept premisă pentru apariţia și dezvoltarea
stării de dismicrobism intestinal. La animalele întreţinute în asemenea condiţii, comparativ cu cele din
lotul-martor, greutatea corporală de asemenea s-a
diminuat în medie cu 18,6%.
Concluzie. În baza rezultatelor experimentale,
a fost confirmat faptul că nivelul cantitativ al reprezentanţilor determinaţi ai microflorei intestinale
(bifidobacreriilor, lactobacililor, bacteroizilor, escherichiilor și enterococilor) poate fi utilizat în calitate
de test de apreciere rapidă a gradului de dereglare
a sănătăţii sistemului digestiv, aceste bacterii fiind
o parte componentă a organismului. Prin urmare,
indiciii cantitativi ai microflorei intestinale servesc
drept test cert informativ despre nivelul sănătăţii
întregului organism.
