Abstract:
Răspândirea vastă a salmonelozei în majoritatea
ţărilor europene, nivelul înalt de morbiditate care
persistă neschimbat în ultimii 10 ani, consecinţele
economice și morale determină actualitatea acestei
maladii pentru sistemul sănătăţii publice. Începînd
cu anul 1987, incidenţa prin salmoneloze este în
continuă ascensiune. Totodată, polimorfismul manifestărilor
clinice și frecvenţa înaltă a portajului
conduc la nedepistarea cazurilor ce favorizează
circulaţia sporită a agenţilor patogeni. Circulaţia
intensă a numeroaselor serotipuri de salmonele
este condiţionată, în primul rând, de gradul înalt de
contaminare a animalelor și a păsărilor.
Mai frecvent, cazurile de salmoneloză sunt interpretate ca sporadice, fără a stabili realitatea unor
erupţii epidemice cu factori de transmitere comuni,
lucru care explică proporţia minimă a morbidităţii în
grup faţă de totalitatea cazurilor de salmoneloză.
Analiza epidemiologică a situaţiei privind
salmoneloza în mun. Chișinău și compararea rezultatelor obţinute au fost efectuate pe baza datelor
oficiale din: Rapoartele statistice F-2 Privind bolile
infecţioase și parazitare, Registrele de boli infecţioase
f.060, fișele de evaluare epidemiologică f.362/e Fișa
de anchetare epidemiologică a focarului de boală
infecţioasă, rezultatele investigaţiilor de laborator.
Au fost folosite metode tradiţionale de analiză epidemiologică retrospectivă și de prelucrare statistică
a rezultatelor.
Trebuie menţionat faptul că, pe parcursul anilor,
morbiditatea prin salmoneloză în mun. Chișinău are
tendinţă de creștere, în perioada 2000-2012, incidenţa variind între 23,85 și 49,23 cazuri la 100000
populaţie.
Pe parcursul anilor, intensitatea morbidităţii
prin salmoneloze diferă. O intensitate sporită a fost
atestată în anii 2001, 2006, 2010 și 2012, și invers, o
intensitate joasă – în anii 2000 și 2002.
Morbiditatea prin salmoneloză este mai pronunţată pentru Salmonella enteritidis, păstrându-și
capacitatea de a provoca izbucniri epidemice. Numai
în perioada 1997-2012, în mun. Chișinău au fost înregistrate 39 de izbucniri epidemice prin S. enteritidis.
În anul 2012, au fost înregistrate 6 izbucniri
de salmoneloze, fiind transmisă în toate cazurile
pe cale alimentară. Se atestă o tendinţă de creștere a izbucnirilor epidemice la întreprinderile de
profil alimentar, începând cu anul 2004. Factorii de
transmitere, în majoritatea cazurilor, sunt ouăle și
produsele din carne.
În structura etiologică a izbucnirilor de salmoneloză, S. enteritidis este urmată de S. typhimurium
– 31%, apoi de alte salmonele – 10%.
Cauzele principale de apariţie a izbucnirilor
de salmoneloză sunt: achiziţionarea materiei prime
infectate, prelucrarea preliminară insuficientă a
produselor suspecte, contaminarea secundară a produselor incriminate în condiţii de încălcare a fluxului
tehnologic; implicarea în procesul de preparare a
bucatelor și deservire a clienţilor a persoanelor-purtătoare de germeni patogeni; depistarea și izolarea
tardivă a personalului bolnav; folosirea în alimentaţie
a bucatelor rămase după ceremonii, încălcarea regulilor de igienă personală de către lucrători, implicarea
personalului din afară în prepararea bucatelor fără
examen medical și instruire igienică.
Rezultatele analizei nivelului incidenţei în diferite grupe de vârstă denotă că ponderea copiilor
de 0-17 ani constituie 48,3% din morbiditatea totală
prin salmoneloze. Se atestă o majorare a morbidităţii
în grupele de vârstă 18-29 de ani de la 31,1 în anul
2007 până la 42,3 cazuri la 100000 populaţie în 2012.
Morbiditatea se menţine la un nivel înalt și în grupele
de vârstă 30-39 ani și 50-59 ani. În 2012, se observă
o majorare bruscă a morbidităţii prin salmoneloză și
la persoanele mai în vârstă de 65 de ani, de la 10,6
până la 43,6 cazuri la 100000 populaţie.
În rezultatul studierii fișelor de investigare epidemiologică din focarele de salmoneloze, au fost
determinaţi principalii factori de transmitere. Pe
prim-plan s-au plasat produsele din ouă (44,0%), preparatele culinare din carne (39,0%). Salatele, peștele,
produsele de patiserie cu cremă au fost apreciate în
8,0%, 6%, 3% respectiv. Datele menţionate reflectă
importanţa produselor alimentare în realizarea
mecanismului de transmitere în salmoneloze. Monitorizând calitatea produselor, laboratorul Centrului
de Sănătate Publică mun. Chișinău, a stabilit că cele
mai contaminate sunt articolele din carne (48,7%),
produsele de patiserie cu cremă (21,0%), produsele
lactate (20%), salatele și gustările reci (10,3%).
În ultimii 13 ani, ca factori etiologici în salmoneloze au fost determinate următoarele specii de salmonele: S. enteritidis, S. typhimurium, S. heidelberg, S. tompson,
S. Berta, S. rentucci, S. infantis, S. cottus, S. Coumza, S.
brandenburg, S. derbi, S. blegdam, S. senftenburg.