Aspecte epidemiologice ale morbidităţii prin salmoneloze în municipiul Chişinău

Abstract

Răspândirea vastă a salmonelozei în majoritatea ţărilor europene, nivelul înalt de morbiditate care persistă neschimbat în ultimii 10 ani, consecinţele economice și morale determină actualitatea acestei maladii pentru sistemul sănătăţii publice. Începînd cu anul 1987, incidenţa prin salmoneloze este în continuă ascensiune. Totodată, polimorfismul manifestărilor clinice și frecvenţa înaltă a portajului conduc la nedepistarea cazurilor ce favorizează circulaţia sporită a agenţilor patogeni. Circulaţia intensă a numeroaselor serotipuri de salmonele este condiţionată, în primul rând, de gradul înalt de contaminare a animalelor și a păsărilor. Mai frecvent, cazurile de salmoneloză sunt interpretate ca sporadice, fără a stabili realitatea unor erupţii epidemice cu factori de transmitere comuni, lucru care explică proporţia minimă a morbidităţii în grup faţă de totalitatea cazurilor de salmoneloză. Analiza epidemiologică a situaţiei privind salmoneloza în mun. Chișinău și compararea rezultatelor obţinute au fost efectuate pe baza datelor oficiale din: Rapoartele statistice F-2 Privind bolile infecţioase și parazitare, Registrele de boli infecţioase f.060, fișele de evaluare epidemiologică f.362/e Fișa de anchetare epidemiologică a focarului de boală infecţioasă, rezultatele investigaţiilor de laborator. Au fost folosite metode tradiţionale de analiză epidemiologică retrospectivă și de prelucrare statistică a rezultatelor. Trebuie menţionat faptul că, pe parcursul anilor, morbiditatea prin salmoneloză în mun. Chișinău are tendinţă de creștere, în perioada 2000-2012, incidenţa variind între 23,85 și 49,23 cazuri la 100000 populaţie. Pe parcursul anilor, intensitatea morbidităţii prin salmoneloze diferă. O intensitate sporită a fost atestată în anii 2001, 2006, 2010 și 2012, și invers, o intensitate joasă – în anii 2000 și 2002. Morbiditatea prin salmoneloză este mai pronunţată pentru Salmonella enteritidis, păstrându-și capacitatea de a provoca izbucniri epidemice. Numai în perioada 1997-2012, în mun. Chișinău au fost înregistrate 39 de izbucniri epidemice prin S. enteritidis. În anul 2012, au fost înregistrate 6 izbucniri de salmoneloze, fiind transmisă în toate cazurile pe cale alimentară. Se atestă o tendinţă de creștere a izbucnirilor epidemice la întreprinderile de profil alimentar, începând cu anul 2004. Factorii de transmitere, în majoritatea cazurilor, sunt ouăle și produsele din carne. În structura etiologică a izbucnirilor de salmoneloză, S. enteritidis este urmată de S. typhimurium – 31%, apoi de alte salmonele – 10%. Cauzele principale de apariţie a izbucnirilor de salmoneloză sunt: achiziţionarea materiei prime infectate, prelucrarea preliminară insuficientă a produselor suspecte, contaminarea secundară a produselor incriminate în condiţii de încălcare a fluxului tehnologic; implicarea în procesul de preparare a bucatelor și deservire a clienţilor a persoanelor-purtătoare de germeni patogeni; depistarea și izolarea tardivă a personalului bolnav; folosirea în alimentaţie a bucatelor rămase după ceremonii, încălcarea regulilor de igienă personală de către lucrători, implicarea personalului din afară în prepararea bucatelor fără examen medical și instruire igienică. Rezultatele analizei nivelului incidenţei în diferite grupe de vârstă denotă că ponderea copiilor de 0-17 ani constituie 48,3% din morbiditatea totală prin salmoneloze. Se atestă o majorare a morbidităţii în grupele de vârstă 18-29 de ani de la 31,1 în anul 2007 până la 42,3 cazuri la 100000 populaţie în 2012. Morbiditatea se menţine la un nivel înalt și în grupele de vârstă 30-39 ani și 50-59 ani. În 2012, se observă o majorare bruscă a morbidităţii prin salmoneloză și la persoanele mai în vârstă de 65 de ani, de la 10,6 până la 43,6 cazuri la 100000 populaţie. În rezultatul studierii fișelor de investigare epidemiologică din focarele de salmoneloze, au fost determinaţi principalii factori de transmitere. Pe prim-plan s-au plasat produsele din ouă (44,0%), preparatele culinare din carne (39,0%). Salatele, peștele, produsele de patiserie cu cremă au fost apreciate în 8,0%, 6%, 3% respectiv. Datele menţionate reflectă importanţa produselor alimentare în realizarea mecanismului de transmitere în salmoneloze. Monitorizând calitatea produselor, laboratorul Centrului de Sănătate Publică mun. Chișinău, a stabilit că cele mai contaminate sunt articolele din carne (48,7%), produsele de patiserie cu cremă (21,0%), produsele lactate (20%), salatele și gustările reci (10,3%). În ultimii 13 ani, ca factori etiologici în salmoneloze au fost determinate următoarele specii de salmonele: S. enteritidis, S. typhimurium, S. heidelberg, S. tompson, S. Berta, S. rentucci, S. infantis, S. cottus, S. Coumza, S. brandenburg, S. derbi, S. blegdam, S. senftenburg.