Sindromul aortic acut: aspecte teoretice şi practice

Abstract

Scopul studiului este de a prezenta recomandările contemporane de diagnosticare timpurie diferitelor afecţiuni acute ale aortei și o analiză a manifestărilor clinice în disecţia de aortă (DA), cu aprecierea informativităţii ecocardiografiei (ECG) și a altor metode imagistice (TC, RMN, aortografia) în diagnosticul de urgenţă și în supravegherea de durată a pacienţilor cu disecţie de aortă. Material și metode. Partea teoretică a fost completată cu rezultatele studiului efectuat în perioada 2000-2006, cu analiza manifestărilor clinice, variantele de evoluţie ale DA și evaluarea posibilităţilor diferitelor metode imagistice în diagnosticarea timpurie a DA. În studiu au fost incluși 42 de pacienţi cu DA (83% tip A, 16,7% tip B). ECG a stabilit diagnosticul cert de DA în 31 (81,5%) cazuri, RMN – la 10 pacienţi. Tromboza lumenului fals a fost depistată la 3 bolnavi, hematoame intramurale – la 3 persoane cu DA tip A. Aortoangiografia a confirmat diagnosticul la 9 pacienţi, la doi s-a depistat tromboza lumenului fals. Tratament chirurgical s-a aplicat la 17 (48,6%) pacienţi, la majoritatea cu DA acută (47%) – în primele 48 de ore. DA reziduală a persistat la 3 bolnavi, la o pacientă s-a produs extensia dilatării retrograde a aortei. Rezultate. La certificarea diagnosticului de DA și anticipând posibilele complicaţii, se impune introducerea în programul examinărilor de urgenţă și pe parcursul perioadei de urmărire a tehnicilor imagistice contemporane, ca 3D-RMN, TC spiralată, TT și ETE, aortografia cu sensibilitate și specificitate înaltă, care sunt în măsură să asigure alegerea tacticii de tratament adecvat. Pentru diminuarea riscului de apariţie a complicaţiilor fatale, corecţia chirurgicală a DA trebuie să fie efectuată persoanelor cu dimensiunile aortei >55 mm, în asociere cu alţi factori de risc clinic și paraclinic.