Abstract:
Scop: evaluarea clinico-imagistică a traumatismului masivului facial.
Materiale și metode. Materialul de studiu a fost
un lot de 120 de pacienţi cu traumatismul masivului
facial, trimiși de Centrul Republican de Expertiză
Medico-Legală la Spitalul Clinic Republican pentru
examinare și diagnostic în perioada 2009-2012. Pacienţii au fost examinaţi radiologic prin radiografii
de diferite încidenţe și TC.
Rezultate. În lotul analizat repartizarea pe
sexe a fost următoarea: 101 (84,16%) pacienţi de
sex masculin și 19 (15,84%) de sex feminin. Raportul
de 5:1 în favoarea sexului masculin a fost atestat în
toate categoriile de vârstă. Limitele de vârstă au fost
cuprinse între 18 și 75 de ani.
Incidenţa maximă s-a înregistrat în intervalele
18-25 de ani și 26-35 de ani, pentru ca apoi să scadă
treptat în intervalele 36-50 de ani și 51-65 de ani,
ajungând la cele mai mici valori în intervalul 66-75
de ani. Cele mai afectate zone ale masivului facial ca
urmare a traumatismului sunt: oasele nazale (26,4%),
oasele zigomatice (24%) și mandibulă (45,6%). În
acest lot au mai fost înregistrate fracturi de os frontal – 5% cazuri.
Concluzii. Pentru confirmarea diagnosticului de
traumatism al masivului facial și a complicaţiilor lui,
este necesară utilizarea următoarele metode imagistice: radiografii craniene în incidenţe pentru masivul
facial, ortopantomograme în cazul traumatismului
mandibular și tomografie computerizată pentru
cazurile grave sau suspecţie a complicaţiilor.
