Analiza comparativă a afecţiunilor articulaţiilor periferice la pacienţii cu spondiloartrită anchilozantă

Abstract

Summary: studying features of peripheral joint damage spondylitis in women compared with men.

Scopul lucrării: studierea particularităţilor afecţiunile articulaţiilor periferice în spondiloartrita anchilozantă la femei comparativ cu bărbaţii. Material şi metode. Au fost studiaţi 60 de pacienţi (30 femei şi 30 bărbaţi ) cu diagnosticul stabilit de spondiloartrită anchilozantă (conform criteriilor New York), cu vârsta între 18 şi 60 de ani; durata medie a bolii – 7,2±0,3 ani. Au fost efectuate radiografia oaselor cutiei toracice, articulaţiilor genunchilor, coxofemurale, talocrurale, articulaţiilor mici ale palmelor şi plantelor, cu evaluarea sindromului algic prin scala vizuală analogică. Rezultate. Afectarea articulaţiilor periferice a fost mai frecventă la femei (54%), comparativ cu bărbaţii (48%, p<0,05). Implicarea izolată doar a articulaţiilor membrelor inferioare a fost semnificativ mai rar întâlnită la femei (29%, p<0,01), comparativ cu bărbaţii (34%), pe când afectarea combinată a articulaţiilor, atât a membrelor superioare, cât şi a celor inferioare, a fost mai des constatată la femei (23%, p<0,01) decât la bărbaţi (11%). Din studierea mai minuţioasă a sindromului articular reiese că la femei afectarea articulaţiilor sternoclaviculare se întâlnea mai des (46% p<0,01), comparativ cu bărbaţii (20%), şi de 4 ori mai des au fost implicate articulaţiile sternocostale (22%, p<0,001) în comparaţie cu bărbaţii (6%). Articulaţiile mici ale mâinilor au fost de două ori mai des afectate la femei (6%, p<0,05) decât la bărbaţi (3%). La bărbaţi mai des au fost afectate articulaţiile membrelor inferioare: metatarsofalangiene, talocrurale şi genunchilor, respectiv 11%, 29% şi 34%, iar la femei – 6%, 14%, 23%, cu diferenţă comună statistic semnificativă (p<0,05). Afecţiunea articulaţiilor coxofemurale, în special în debutul bolii, a fost mai frecvent întâlnită la bărbaţi (8,6%, p<0,05) decât la femei (2,9%). La debutul bolii se atesta o afectare mai frecventă a articulaţiilor periferice la bărbaţi (23%, p<0,05), comparativ cu femeile (17%). Concluzii. Din analiza datelor obţinute reiese că afectarea combinată a articulaţiilor membrelor superioare şi inferioare predomină la femei (52% comparativ cu 48% la bărbaţi, p<0,05), pe când afecţiunea izolată a articulaţiilor membrelor inferioare este mai puţin caracteristică pentru femei (29% comparativ cu 34% la bărbaţi, p<0,05). La femeile cu spondiloartrită ancilozantă mai des sunt implicate articulaţiile sternoclaviculare şi sternocostale, cu o tendinţă spre afectarea mai frecventă a articulaţiilor mici ale membrelor superioare. În comparaţie cu bărbaţii, la femei artrita periferică, ca sindrom primar al bolii, se întâlnea mai rar.