Summary. Assessing the pain syndrome development
in patients with osteoarthritis treated with combined
chondroprotective drugs.
Scopul lucrării: aprecierea evoluţiei sindromului
algic la pacienţii cu osteoartroză, trataţi cu
preparate condroprotectoare combinate.
Material şi metode. După divizarea pacienţilor
în loturi, ei au primit tratament după diferite scheme
şi combinaţii de preparate: lotul I – glucosamină
sulfat 1500 mg/24 ore plus condoroitină sulfat 1200
mg/24 ore, per os 3 luni, 2 cure pe an, plus diclofenac
100 mg/24 ore; lotul II – derivatul acidului hialuronic
i/articular săptămânal – 5 injecţii/1-2 cure pe an,
plus diclofenac 100 mg/24 ore; lotul III – tratament
combinat (glucosamina sulfat 1500 mg/24 ore, plus
condroitină sulfat 1200 mg/24 ore, per os 3 luni, 2
cure pe an, plus derivatul acidului hialuronic i/articular
săptămânal – 5 injecţii/1-2 cure pe an, plus
diclofenac 100 mg/24 ore; lotul IV – Diclofenac 100
mg/24 ore).
Rezultate. Eficacitatea tratamentului administrat
a fost apreciată după schimbarea unor indici,
cum sunt scara vizuală analogică pentru aprecierea
durerii Huskinsson, indexul algofuncţional Lequesne
pentru osteoartroza membrelor inferioare, indexul
funcţional Dreiser pentru osteoartroza mâinilor, grosimea spaţiului articular în articulaţia genunchilor
(mm), doza medie de diclofenac folosit de către
pacient conform necesităţii de analgezie, calitatea
vieţii conform chestionarului COOS.
Durerea articulară, apreciată prin scara vizuală
analogică Huskinsson pe fond de tratament aplicat
în loturile de cercetare, M±m, mm
Lotul I Lotul II Lotul III Lotul IV
Vizita 1 44,37±3,3 37,12±2,5 37,87±3,0 56,6±1,92
Vizita 2 71,3±2,5 71,0±2,2 74,12±2,25 72,25±1,49
Vizita 3 37,12±3,39 34,7±2,24 31,12±2,99 56,0±1,93
Vizita 4 36,12±3,56 34,52±2,7 31,62±2,59 61,0±0,61
Vizita 5 29,25±3,34 31,0±2,08 25,6±1,86 61,87±1,5
Concluzii. După iniţierea tratamentului
osteoartrozei, indiferent de metoda aplicată, se
atestă o agravare a stării tuturor pacienţilor, ceea ce
se manifestă prin acutizarea sindromului algic. Continuând
tratamentul, am obţinut o scădere evidentă a
durerii, diferenţă statistic semnificativă între loturile
I şi IV, II şi IV, III şi IV, p<0,0001 în timpul vizitei a 3-a.
Sindromul algic se menţine de la moderat până la
intensiv numai în lotul pacienţilor trataţi cu AINS.
Această scădere a sindromului algic pe fond de tratament
de bază se menţine până la sfârşitul studiului
nostru, cu atingerea celor mai mici cifre ale durerii
după scara Huskinsson în lotul III, 25,6±1,86 mm, în
care a fost aplicat tratament combinat.
