Summary. Echocardiogmphic examination of 41
patients has demonstrated that mitral prolapse (MP)
of the 1st and 2nd degree is frequently associated with
latent orapparant hypothyroidism and occasionally
with prolapse of the tricuspid and/or aortic valve. As
a rule, MP has a silent course without regurgitation
and is diagnosed at ultrasonography. Its correction is
made by replacement with thyroid hormones. MP complications
(sudden death, thromboembolism, infectious
endocarditis) are rare in patients with hypothyroidism.
Thyroid insufficiency sometimes is accompanied with
hydropericardium which is symptomless and is detected
only at echocardiography.
Actualitate. În ultimii ani creşte incidenţa hipotirodiei
atât clinic manifeste, cât şi subclinic. Cercetările
hormonale au evidenţiat formele subclinice.
Este cunoscut faptul că un deficit nesemnificativ al
hormonilor tiroidieni în organism determină dereglări
semnificative ale proceselor metabolice, inclusiv
procese distrofice în miocard.
Material şi metode. Au fost studiaţi 41 de
pacienţi (3 bărbaţi, 39 femei) cu hipotiroidie primar
depistată, vârsta de la 22 până la 65 de ani. 4 persoane
au avut o formă gravă a hipotiroidiei (forma clinică
clasică a mixedemului) la 17 pacienţi – hipotiroidie
subclinică, la ceilalţi 20 pacienţi – forma clinică a bolii.
Durata medie a bolii a fost de 3-5 ani, la pacienţii cu
mixedem – 13 şi 15 ani. Pe lângă examenul clinic
aprofundat, la toţi pacienţii a fost efectuată Ecocardioscopia.
Valva mitrală a fost studiată prin câteva
aborduri: parasternal (pe axa lungă şi cea scurtă) şi
apical (imaginea bi şi tetra camerală). Examinarea
bidimensională evidenţiază cuspele valvei mitrale
în întregime şi fixează prolapsul uneia sau al ambelor
cuspe în atriul stâng, precum şi apreciază starea
muşchilor papilari, coardelor şi cavităţilor cordului.
Au fost apreciate diametrul, structura pereţilor aortei,
a valvei aortice, deschiderea valvelor în sistolă,
S-au determinat diametrul intern, structura pereţilor
aortei, valvei aortice, grosimea miocardului atriilor
stâng şi drept. În ventricolul stâng a fost apreciat
diametrul telesistolic (DTS), diametrul telediastolic (DTD), volumul telesistolic (VTS), volumul telediastolic
(VTD), volumul sistolic, fracţia de ejecţie, grosimea
şi amplitudinea mişcărilor peretelui posterior al ventricolului
stâng şi al septului interventricular. A fost
studiată valva aortală, structura şi mişcarea cuspelor
sale, amplitudinea deschiderii diastolice, suprafaţa
orificiului valvei mitrale. Au fost appreciate dimensiunea
diastolică a ventricolului drept, iar în artera
pulmonară – diametrul la nivelul valvelor. Grupul de
control a fost alcătuit din 16 pacienţi practic sănătoşi
cu funcţia normală a glandei tiroide.
Concluzie. Prolapsul valvei mitrale gradele I
şi II a fost depistat mai des pe fond de hipotireoză
clinică şi subclinică, în cazuri particulare a fost asociat
prolapsul valvei tricuspide şi/sau aortale. De regulă,
prolapsul valvei mitrale la pacienţii cu hipotireoză
are o evoluţie ,,mută”, nu se asociază cu regurgitare
şi se apreciază cu ajutorul ultrasonografiei. Pentru corecţia
acestuia este suficientă terapia substituţională
cu hormoni tiroidieni. Complicaţiile PVM (moartea
subită, trombembolia, endocardita infecţioasă) de
obicei nu se dezvoltă la pacienţii cu hipotireoză.
Deseori în caz de insuficienţă tiroidiană se apreciază
hidropericardul, care evoluează asimptomatic şi este
depistat doar la ecocardiografie.
