Urgenţele hipertensive la adulţi

Abstract

Actualitatea problemei. Hipertensiunea arterială (HTA) este cea mai frecventă afecţiune. Numărul hipertensivilor în plan mondial se estimează la peste un miliard, ceea ce înseamnă că 1 din 6 indivizi este hipertesiv. În RM, conform studiului CINDI, prevalenţa HTA la persoanele cu vârstele cuprinse între 25 şi 64 de ani constituie 30%. Scopul lucrării: studiul particularităţilor clinico- epidemiologice ale urgenţelor hipertensive. Material şi metode. Studiul reprezintă nivelul şi structura urgenţelor hipertensive în populaţia Republicii Moldova. Rezultate şi concluzii. La evidenţa medicilor de familie, la 01.01.2011 se aflau 231952 bolnavi cu HTA, 56095 pacienţi cu cardiopatie ischemică însoţită de HTA şi 28808 bolnavi cu maladii cerebrovasculare însoţite de HTA, ceea ce reprezintă 59,9% din numărul de pacienţi estimaţi la o prevalenţă a HTA de 15% din populaţia adultă. Serviciul de Asistenţă Medicală Urgentă a deservit 175073 cazuri de urgenţe hipertensive şi salturi hipertensive, inclusiv urgenţe hipertensive extreme – 25810 (14,7%), urgenţe hipertensive comune – 90518 (51,7%) şi salturi hipertensive – 58745 (33,5%), ceea ce constituie 55,3% din bolnavii aflaţi la evidenţa medicilor de familie cu HTA. Dereglările acute ale tonusului pereţilor vasculari secundare producţiei în exces de catecolamine, angiotenzină II, vazopresină, aldosteron, tromboxan şi endotelină I şi diminuării secreţiei de mediatori endogeni vasodilatatori (oxidul nitric şi prostaciclina PGI2), de rând cu reducerea controlului endotelial al tonusului vascular şi pierderii activităţilor fibrinolitice, cu instalarea coagulării intravasculare diseminate sunt principalele mecanisme de declanşare a urgenţelor hipertensive. Controlul neadecvat şi tratamentul noncompliant sunt cauzele principale care influenţează incidenţa urgenţelor hipertensive. Studiul structurii urgenţelor hipertensive în raport cu mediul de reşedinţă, categoriile de vârstă, sex şi controlul medicamentos adecvat al hipertensiunii arteriale, de rând cu măsurile organizatorice, de prevenţie şi de conlucrare eficientă intersectorială în acordarea asistenţei medicale, reprezintă modalitatea de soluţionare şi, în acelaşi timp, rezervele existente în acordarea asistenţei medicale bolnavilor cu hipertensiune arterială. Mortalitatea populaţiei Republicii Moldova în a. 2010 a înregistrat tendinţe ascendente comparativ cu a. 2009. Au fost înregistrate 43631 cazuri de decese, faţă de 42139 cazuri în 2009, sau cu 1492 (3,5%) cazuri mai multe, indicile mortalităţii constituind 12,2% (2009 – 11,8%). Din numărul total al decedaţilor, 13241 (30,3%) au decedat în vârsta aptă de muncă. Structura nozologică a mortalităţii generale ne arată că bolile aparatului circulator în anul 2010 au constituit 24512 cazuri, sau 53,2% din totalul deceselor, inclusiv bărbaţii constituind 11209 cazuri, (45,7%) şi femeile – 13303 cazuri (54,3%). Mortalitatea prin boli ale aparatului circulator la 100 mii populaţie a constituit 687,5 (în 2009 – 56,1% sau 662,4). Cardiopatia ischemică şi bolile cerebrovasculare însoţite de HTA ca o cauză de deces sunt în creştere. Urgenţele hipertensive necesită diagnostic rapid, pentru determinarea tipului şi a organelor-ţintă afectate. Sunt necesare eforturi comune ale medicului de familie, medicilor-cardiologi, serviciului de asistenţă medicală urgentă şi sectorului spitalicesc în scopul asigurării controlului adecvat şi tratamentului compleant al HTA.